Industria auto din Rusia a încheiat anul 2022 cu cele mai slabe rezultate de după destrămarea URSS, în condiţiile în care producţia de automobile a scăzut cu 67%, pe măsură ce sancţiunile occidentale şi exodul constructorilor străini au dus la comprimarea pieţei, arată datele oficiale publicate miercuri, transmite Reuters, scrie .dcnews.ro

Uzinele din Rusia au produs anul trecut 450.000 de automobile, conform datelor oficiului federal de statistică (Rosstat). Înainte de 2022, cel mai slab an pentru producţia de automobile a Rusiei după colapsul URSS, în 1991, a fost anul 2009, după criza financiară mondială, când uzinele din Rusia au produs aproape 600.000 de automobile, arată datele firmei de analiză ASM-Holding.

Sancţiuni internaţionale

Sancţiunile internaţionale introduse după debutul ofensivei ruseşti în Ucraina au pus capăt la două decenii de investiţii mari făcute de marii constructori auto mondiali în Rusia.

Ţările occidentale au interzis în special exportul de componente auto spre Rusia, ceea ce a creat probleme importante pentru sectorul de logistică din Rusia.

Pe lângă interzicerea exportului de piese auto, în special europene, numeroşi constructori au oprit vânzările de automobile în Rusia, precum Audi, Honda, Jaguar sau Porsche.

Alţi constructori au încetat să mai producă automobile în Federația Rusă

Alţi constructori au încetat să mai producă automobile în Rusia, cum este cazul Renault, BMW, Ford, Hyundai, Mercedes, Volkswagen sau Volvo.

Începând din vara lui 2022, producţia la uzinele auto din Rusia, care a trebuit să fie oprită din cauza lipsei de componente importate, a început să fie reluată parţial, în principal la uzinele Avtovaz, cel mai mare constructor auto rusesc. Avtovaz a reluat producţia anumitor modele Lada, însă fără anumite caracteristici care depind de componentele importate.

Tot la finele anului trecut a fost reluată producţia automobilelor Moskvich la fosta uzină Renault din apropiere de Moscova. Cu toate acestea, în luna decembrie 2022 producţia de automobile în Rusia a înregistrat un declin anual de 68% până la 40.300 de unităţi.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#masini #productie #Rusia

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.