Serghei Lavrov susține că Maia Sandu vrea să ducă Moldova în NATO și este gata de unirea celor două maluri ale Prutului. În același timp, conform lui, țara ne-a putea deveni a doua Ucraină, în baza unui plan al Occidentului.

Declarațiile au fost făcute de șeful diplomației ruse joi, în cadrul unui interviu, relatează TASS. Lavrov a vorbit despre Maia Sandu, menționând că președinta Republicii Moldova deține cetățenia României și „este gata practic pentru orice”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Au reușit să pună un președinte în fruntea țării prin metode destul de specifice, departe de a fi liber-democratice, care pur și simplu este dornică să intre în NATO. Ea (n. red: Maia Sandu) are cetățenie română, este pregătită de unirea cu România și, în general, este pregătită pentru aproape orice”, a declarat Lavrov.

Oficialul de la Kremlin a declarat și despre formatul de negocieri cu Tiraspolul, acuzând Chișinăul că nu vrea să reia tratativele Din spusele lui, acesta nu ar fi pe placul Occidentului, care și-ar dori soluționarea prin forță a problemei transnistrene.

(UPDATE)

Ministerul de Externe de la Chișinău respinge acuzațiile lui Lavrov. Diplomația anunță că, indiferent de preferințe geopolitice, moldovenii vor pace și libertatea, iar țara va merge pe calea sa spre aderare la UE. Președinția și Biroul de Reintegrare nu au comentat deocamdată afirmațiile oficialului rus.

Chișinăul îl dă la perete pe Lavrov: Moldovenii își doresc pace, libertate și democrație

(15:50)

Biroul de Reintegrare răspunde declarațiilor privind negocierile. Oficialii afirmă că acestea nu pot avea loc atât timp cât Ucraina și Rusia sunt în implicate în război, iar țara nostră mizează pe respectarea suveranității, integrității și hotarelor sale recunoscute internațional. Președinția Republicii Moldova ne-a comunicat că reacție la declarația lui Lavrov trebuie să vină pe filiera MAEIE și a fost emisă deja.

Lavrov: Moldova nu vrea negocieri privind Transnistria. Biroul de Reintegrare: Mizăm pe respectarea integrității

#Lavrov #Moldova #NATO #războiu #Ucraina

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.