Un seismolog a prevenit despre eventualitatea unui cutremur, raportează presa din Turcia. Cercetătorul Naci Görür a reamintit că a cerut autorităților de la Ankara să întreprindă măsuri, dar nu s-a întâmplat.

După cutremurul de 7,8 grade, produs în noaptea de duminică spre luni, omul de știință a reamintit despre prognozele sale, iar declarațiile au fost preluate de presa turcă și au devenit virale, informează Libertatea. Ultimul avertisment al lui a fost anunțat cu trei zile în urmă.

„Prieteni, îmi pare foarte rău, dar a avut loc un cutremur cu magnitudinea 7,5 în regiunea Pazarcik. Un cutremur foarte puternic, sper că nu vom avea multe victime. În calitate de specialiști în geologie, am spus și am scris că acest cutremur urma să aibă loc. Nimeni nu a reacționat la ce am spus”, a scris Görür pe rețelele de socializare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Seismologul făcea declarațiile după un cutremur de 4,4 grade, produs în aprilie 2022 în Zonguldak. El atrăgea atenția la faptul că în zonă nu prea au avut loc asemenea fenomene.

@nacigorur kesinlikle dinlenmeli farkındayım kaç yıl önce deprem olacak illeri üstüne basa basa açıkladı. Lütfen bu saatten sonra bütün yoğunluk hocamıza verilmeli ve onun anlattığı deprem bölgelerini dikkate almalıyız… https://t.co/APhfMQjto1

— düşünen adam (@filozof2016) February 6, 2023

„Trebuie să fim atenți la regiunea Kahramanmaraș. Acesta este un loc predispus la cutremure. Este necesar să se ia deja măsuri pentru a reduce pagubele”, cerea atunci omul de știință.

Deși în zonă nu au mai avut loc seisme semnificative de peste 100 de ani, BBC susține că în trecut aceasta era periculoasă. Bunăoară, în 1882 pământul s-a cutremurat, seismul fiind de circa 7,4 grade pe scara Richter, iar în urma lui au murit peste 7000 de oameni.

#avertizare #cutremur #prognoze #seismolog #turcia

Președintele rus Vladimir Putin îl primește sâmbătă, la Kremlin, pe liderul belarus Aleksandr Lukașenko, într-o întâlnire dedicată unor subiecte de securitate considerate deosebit de importante. Vizita are loc într-un moment în care Belarusul își intensifică exercițiile și verificările privind capacitatea de luptă a armatei.

Lukașenko a declarat înainte de plecarea spre Rusia că vizita sa are ca obiectiv discutarea unor chestiuni de importanță majoră, care nu pot fi soluționate la nivelul unor delegații mai mici. Întâlnirea are loc după ce liderul de la Minsk a ordonat o inspecție generală a capacității de luptă a forțelor armate belaruse. Potrivit informațiilor relatate de presa internațională, una dintre brigăzi urmează să părăsească baza permanentă și să primească noi misiuni.

În același timp, la Kiev cresc îngrijorările privind eventuale noi mobilizări în Rusia. Serviciile secrete ucrainene susțin că Moscova ar intenționa să recruteze 300.000 de militari în acest an și încă 300.000 în 2027, pe fondul pierderilor de pe frontul din Ucraina și al scăderii numărului de voluntari. Potrivit estimărilor Kievului, un eventual anunț privind mobilizarea ar putea fi făcut după alegerile din septembrie.

Belarus își consolidează capacitățile militare

În august, Belarusul a anunțat și formarea unei noi brigăzi de asalt aerian în apropierea frontierei cu Ucraina, în regiunea Gomel. Evoluțiile militare de la Minsk au alimentat speculațiile privind posibilitatea implicării mai directe a Belarusului în războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.

Anterior, The Wall Street Journal, citând surse familiarizate cu situația, a relatat că Vladimir Putin i-ar fi cerut lui Lukașenko să deschidă un nou front împotriva Ucrainei. Potrivit publicației, Rusia ar fi dorit inclusiv să folosească teritoriul Belarusului pentru operațiuni împotriva statelor NATO din vecinătate, inclusiv pentru lansarea unor drone.

Aceste informații nu înseamnă însă că un atac asupra NATO este iminent. Ele reflectă temeri și evaluări privind posibile scenarii militare, într-un context regional tot mai tensionat.

Președintele francez Emmanuel Macron l-ar fi avertizat pe Lukașenko, într-o convorbire telefonică, să nu implice Belarusul în război. La rândul său, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a atras atenția asupra dezvoltării infrastructurii militare belaruse de-a lungul frontierei cu Ucraina, despre care spune că ar putea fi utilizată într-o eventuală agresiune.