Aderarea Republicii Moldova la Programul Europa digitală, la Zona unică de plăți în Euro și la piața unică europeană, reducerea tarifelor de roaming, recunoașterea reciprocă a semnăturilor digitale și securitatea cibernetică – acestea au fost subiectele discutate de Natalia Gavrilița la întrevederea cu Margrethe Vestager, vicepreședinta executivă a Comisiei Europene pentru o Europă pregătită de era digitală.

Șefa cabinetului de miniștri a declarat că Republica Moldova se află în condiții de război hibrid, fiind înregistrate riscuri cibernetice, dezinformare și alte posibile pericole, dar Guvern întreprinde măsuri în sectoarele prioritare. S-a vorbit și despre asigurarea concurenței, Republica Moldova fiind în proces de aliniere a cadrului legislativ la cel al UE.

„Depunem eforturi pentru semnarea acordului de reducere a tarifelor de roaming cu Uniunea Europeană, iar includerea Republicii Moldova în piața internă europeană va aduce Europa mai aproape de cetățenii noștri”” a declarat Natalia Gavrilița.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Un alt subiect de discuții a vizat recunoașterea reciprocă a semnăturilor digitale, ceea ce va facilita atât activitatea persoanelor fizice, cât și a companiilor. Discuțiile la nivel tehnic în acest sens au început în luna ianuarie 2023.

De asemenea, a fost abordat subiectul aderării Republicii Moldova la Zona unică de plăți în euro. Procedura presupune dezvoltarea de instrumente financiare comune, standarde, proceduri și infrastructură.

#Gavrilita #Margrethe Vestager #Moldova #roaming #UE

Salariile din Moldova au crescut în 2025, dar cifrele arată o diferență uriașă între cei care câștigă cel mai bine și cei care abia trec de 10 mii de lei. Potrivit Biroului Național de Statistică, salariul mediu brut a ajuns la 15 594,5 lei, cu 11,5% mai mult decât în 2024. După taxe, salariul mediu net a fost de 13 226,8 lei.

Cea mai mare medie salarială este în domeniul informațiilor și comunicațiilor: 39 378,6 lei brut pe lună. Asta înseamnă de aproape patru ori mai mult decât câștigă, în medie, un angajat din agricultură, unde salariul a fost de doar 10 168,8 lei.

Și în sectorul financiar salariile sunt mult peste medie. Angajații din activitățile financiare și de asigurări au avut un câștig mediu de 27 681,7 lei, iar cei din sectorul energetic – 23 954,9 lei.

La coada clasamentului se află agricultura, cu 10 168,8 lei, cazarea și alimentația publică – 10 288,1 lei, și arta, recreerea și agrementul – 11 405,3 lei. Diferența dintre salariul mediu din informații și comunicații și cel din agricultură ajunge astfel la peste 29 de mii de lei pe lună.

Capitala trage puternic media națională în sus. În Chișinău, salariul mediu brut a fost de 18 707,8 lei, cu 20% peste media națională. În schimb, în Briceni media a fost de 10 773,2 lei, în Nisporeni – 10 984,9 lei, iar în Rîșcani – 11 211,4 lei.

Nici între femei și bărbați lucrurile nu stau la fel. Femeile au câștigat, în medie, 14 360 de lei brut, cu 2 615 lei mai puțin decât bărbații, al căror salariu mediu a fost de 16 975 de lei. Diferența este de 15,4%.

În sectorul real, salariile sunt, de asemenea, mai mari decât în cel bugetar: 16 279,4 lei, față de 13 341,7 lei. Diferența ajunge la 22%.

În total, la sfârșitul lui 2025, Moldova avea 763,2 mii de salariați, cu 22,3 mii mai mulți decât cu un an înainte. Numărul mediu al angajaților a fost de 652,3 mii de persoane.