Regiuni din Chile au fost lovite de incendii de vegetație devastatoare. Cel puțin 24 de persoane au murit, mai mult de 2000 sunt rănite, iar peste 1100 de case au fost distruse.

Asociația națională a pădurilor din Chile anunță că suprafața afectată de incendii s-a extins la peste 300.000 de hectare. Autoritățile au oprit accesul în unele provincii afectate.

Oamenii relatează că au trecut prin același calvar în 2011. „Incendiul din 2011 mi-a ars casa, toți copacii, totul. Nu vreau să trec prin același lucru acum”, relatează ei.

În țară există lipsă de rezervoare de apă, iar furnizorilor li s-a cerut să li se pună la dispoziție, potrivit Reuters. În pericol sunt și cei mai mici cerbi din lume.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Încercăm să le stabilizăm, să le tratăm, să ameliorăm durerea de la arsurile pe care le-au suferit și, în mod ideal, să le reabilităm, pentru a se putea întoarce în sălbăticie”, spun specialiştii.

Prognozele nu sunt deloc optimiste. Specialiștii afirmă că temperaturile ridicate din ultimele zile ar putea înrăutăți și mai mult situația și amplifica efectele incendiilor.

#Chile #incendii #morți #paduri #raniti

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.