Compania Națională de Asigurări în Medicină asigură o transparență largă în gestionarea fondurilor de asigurare medicală obligatorie. Precizarea vine în contextul în care Confederația Națională a Patronatului a adresat o scrisoare prim-ministrului în care își exprima îngrijorarea față de modul de repartizare a volumului de servicii medicale contractate. Potrivit IPN cu referire la CNAM, prin scrisoarea emisă patronatele ar urmări de fapt protejarea intereselor unui membru al său care deține controlul asupra mai multor SRL-uri contractate pe parcursul anilor de către CNAM, dar nu ține cont de drepturile și interesele legitime ale celorlalți prestatori publici și privați de servicii de înaltă performanță.

„În anul 2023, pentru serviciile medicale de înaltă performanță (SIP) au fost planificate în jur de 294 de milioane de lei, în creștere cu peste 34 de milioane comparativ cu anul trecut. Ofertele depuse la CNAM pentru contractarea SIP au depășit de zeci de ori suma disponibilă în fondurile de asigurare medicală obligatorie, iar în cadrul discuțiilor, mai mulți prestatori au comunicat disponibilitatea de a stabili tarife mai mici, fapt care, în condițiile unei supraoferte, a fost acceptat de CNAM”, precizează instituția.

CNAM mai menționează că, în urma negocierilor purtate cu prestatorii, au fost stabilite tarife rezonabile pentru SIP, fapt ce a permis contractarea în 2023 a unui volum de investigații mai mare comparativ cu anii precedenți.

Patronatele au acuzat că pentru unele întreprinderi private fondurile au fost diminuate considerabil fără argumente plauzibile și probante. Confederația a solicitat suport instituțional pentru a identifica soluții astfel încât să fie restabilită echitatea, iar mediul privat din acest domeniu să fie susținut.

#CNAM #patronaj

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.