Bașcana Găgăuziei, Irina Vlah, a întrebat ironic de ce a demisionat Natalia Gavrilița din funcția de prim-ministră, dacă a fost apreciată activitatea Guvernului pe care-l conduce în recenta vizită de la Bruxelles, Belgia. Cât despre viitorul Guvern, are părere că PAS, partidul care deține majoritatea în Parlament, experimentează pe destinele cetățenilor moldoveni. Comentariul a fost făcut vineri, 10 februarie curent, pe contul său de Facebook.

„Mă întreb de ce a demisionat dna Gavrilița, dacă, într-un an de guvernare PAS, Moldova „a obținut progrese remarcabile”, așa cum ne-a afirmat dânsa că a fost aprecierea comisarilor de la Bruxelles? Moldova va mai trăi o așa-zisă „poveste de succes”? Desigur, cetățenii nu vor fi lăsați să vadă legătura cauză-efect vizavi de demisia de astăzi. Pentru că astăzi și în zilele ce urmează cei care controlează spațiul mediatic și informațional vor face agenda despre insecuritatea militară, despre racheta care a survolat spațiul aerian al R. Moldova, poate mai apare vreun dosar de corupție de rezonanță, dar nicidecum nu se spune despre insecuritatea socială la care sunt expuși moldovenii. Deducția? Partidul PAS, condus informal de dna Sandu, a picat lamentabil examenul la disciplina Guvernarea țării. Cine vor forma următoarea garnitură? Vom vedea. E lesne, deocamdată, PAS experimentează pe destinele cetățenilor. Iar cineva continuă să-și facă PR internațional, fără a vedea ce se face „sub nas”, a scris Irina Vlah.

După ce a efectuat o vizită oficială la Bruxelles, Natalia Gavrilița și-a anunțat demisia. Împreună cu Cabinetul său de miniștri a depus jurământul în august 2021. Din echipa ei făceau parte atunci ministrul Infrastructurii Andrei Spînu, ministrul de Externe Nicu Popescu, vicepremierul pentru reintegrare Vladislav Kulmisnki, ministrul Finanțelor Dumitru Budianschi, ministrul Economiei Sergiu Gaibu, ministrul Justiției Sergiu Litvinenco, ministra Sănătății Ala Nemerenco, ministrul Apărării Anatolie Nosatîi, ministra de Interne Ana Revenco, ministrul Educației Anatolie Topală, ministrul Agriculturii Viorel Gherciu, ministrul Culturii Sergiu Prodan, ministrul Muncii și Protecției Sociale Marcel Spatari, ministra Mediului Iuliana Cantaragiu și guvernatoarea Găgăuzei Irina Vlah.

Timp de un an, au existat mai multe demisii și remanieri, fiind schimbați șefii de la Agricultură, Mediu, Economie, vicepremierul pentru Reintegrare, Muncă și Protecție Socială. Îl locul lor, au venit Vladimir Bolea, Iordanca Rodica Iordanov, Dumitru Alaiba, Oleg Serebrian şi Alexei Buzu.

În a doua jumătate a zilei, după consultările cu fracțiunile, consilierul prezidențial pentru securitate, Dorin Recean, a fost desemnat candidat pentru funcția de prim-ministru. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu. Candidatul desemnat urmează să ceară, în termen de 15 zile de la desemnare votul de încredere al Parlamentului, pentru programul de activitate şi întreaga listă a Guvernului.

Pentru cele mai importante știri,
abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#bascan #Gagauzia #Irina Vlah #Natalia Gavrilita

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.