Compania Națională de Asigurări în Medicină asigură o transparență largă în gestionarea fondurilor de asigurare medicală obligatorie. Precizarea vine în contextul în care Confederația Națională a Patronatului a adresat o scrisoare prim-ministrului în care își exprima îngrijorarea față de modul de repartizare a volumului de servicii medicale contractate. Potrivit IPN cu referire la CNAM, prin scrisoarea emisă patronatele ar urmări de fapt protejarea intereselor unui membru al său care deține controlul asupra mai multor SRL-uri contractate pe parcursul anilor de către CNAM, dar nu ține cont de drepturile și interesele legitime ale celorlalți prestatori publici și privați de servicii de înaltă performanță.

„În anul 2023, pentru serviciile medicale de înaltă performanță (SIP) au fost planificate în jur de 294 de milioane de lei, în creștere cu peste 34 de milioane comparativ cu anul trecut. Ofertele depuse la CNAM pentru contractarea SIP au depășit de zeci de ori suma disponibilă în fondurile de asigurare medicală obligatorie, iar în cadrul discuțiilor, mai mulți prestatori au comunicat disponibilitatea de a stabili tarife mai mici, fapt care, în condițiile unei supraoferte, a fost acceptat de CNAM”, precizează instituția.

CNAM mai menționează că, în urma negocierilor purtate cu prestatorii, au fost stabilite tarife rezonabile pentru SIP, fapt ce a permis contractarea în 2023 a unui volum de investigații mai mare comparativ cu anii precedenți.

Patronatele au acuzat că pentru unele întreprinderi private fondurile au fost diminuate considerabil fără argumente plauzibile și probante. Confederația a solicitat suport instituțional pentru a identifica soluții astfel încât să fie restabilită echitatea, iar mediul privat din acest domeniu să fie susținut.

#CNAM #patronaj

Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, avertizează că prețul energiei electrice din regiune ar putea crește în perioada următoare, pe fondul deficitului de energie și al dependenței de gaz pentru producerea electricității. Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii „Forum” de la Vocea Basarabiei.

Potrivit ministrului, deficitul de energie electrică din regiune este semnificativ, iar o parte din acesta este acoperit prin utilizarea centralelor pe gaz. Energia produsă astfel este mai scumpă, ceea ce influențează direct prețul final.

„În regiune, prețul marginal al energiei electrice este ghidat de prețul la gaz”, a explicat Junghietu.

Ministrul a menționat că situația hidrologică de pe Nistru și Dunăre poate pune presiune suplimentară asupra prețurilor. Dacă nivelul producției hidroenergetice va rămâne scăzut, există o probabilitate semnificativă ca prețul energiei electrice să crească, întrucât acesta este influențat în mare parte de costul gazului.

În același timp, energia regenerabilă contribuie la reducerea impactului prețurilor ridicate. Totuși, odată cu apropierea sezonului rece, producția centralelor fotovoltaice va scădea, ceea ce va crește necesitatea unor surse alternative în orele de consum maxim.

Junghietu susține că Republica Moldova trebuie să accelereze investițiile în sisteme de stocare a energiei, astfel încât în orele de vârf să fie nevoie de mai puține importuri.

Ministrul a precizat că, în 2025, Republica Moldova importa practic întreaga cantitate de energie electrică necesară, inclusiv energia procurată de la MGRES. În prezent, însă, ponderea importurilor a scăzut, ajungând la aproximativ 70-77%.

„Sunt zile când noi producem local 30-40% și importăm din România și din Ucraina”, a spus ministrul.

În medie, pe parcursul acestui an, aproximativ 70% din energia electrică consumată în Republica Moldova este importată. O mare parte din aceste importuri sunt necesare în orele de vârf, dimineața și seara, când energia este mai scumpă.

În aceste condiții, Ministerul Energiei pledează pentru dezvoltarea simultană a mai multor capacități: centrale regenerabile, sisteme de stocare și centrale pe gaz flexibile, care să poată produce energie local în perioadele de consum maxim.