Lukoil va putea să-și alimenteze în continuare rafinăriile de la Marea Neagră, Petrotel și Neftohim, cu țiței, chiar și în ipoteza prelungirii embargoului impus importurilor de petrol din Rusia pe o perioadă mai îndelungată, în ipoteza în care cele două rafinării vor mai rămâne în proprietatea grupului rus, în ultimul timp apărând disensiuni pe această temă atât în România, cât și în Bulgaria. Motivul: Lukoil a fost ales drept partener strategic (cu o participație de 50%) al KMG, proprietarul Rompetrol și operatorul rafinăriei Petromidia, la dezvoltarea a 3 zăcăminte importante de hidrocarburi pe platforma Mării Caspice a Kazahstanului, a căror viitoare producție va fi în principal exportată, scrie Bani.md.

Investiția inițială în cele 3 perimetre este estimată la peste 6 miliarde de dolari, aproximativ egală cu cea din Neptun Deep. În cel mai important zăcământ al României din Marea Neagră s-au investit până în prezent aproximativ 2 miliarde dolari, alte 4 miliarde dolari fiind programate a fi injectate în următorii 4 ani.

De ce este important: Cea mai ieftină materie primă pe care rafinăriile de la Marea Neagră o pot utiliza este cea provenită din terminalele din portul rusesc Novorosisk, prin care exportat petrol rusesc și kazah (prin terminalul CPC, la care atât Lukoil, cât și KMG sunt acționari). Atât costurile de transport, cât primele de asigurare sunt mai reduse decât cele aferente alegerii unui alt furnizor sau al unor alte rute, în cazul în care concurența rafinăriilor din Europa ar permite acest lucru.

Pe 5 decembrie a intrat în vigoare embargoul impus de UE importului maritim de țiței rusesc, embargou care se aplică Petrotel, însă de la care rafinăria Lukoil de la Burgas este scutită până în 2024. Cu alte cuvinte, în următorul an, Lukoil Bulgaria trebuie să identifice surse de materie primă non-ruse pentru a-și continua activitatea.

Iar țițeiul extras de Lukoil în Kazahstan, în parteneriat cu KMG, chiar dacă aparține gigantului rus, este scutit embargoului, nefiind extras din Rusia, chiar dacă este exportat prin portul rus Novorosisk.

În plus, de la 5 februarie a intrat în vigoare și embargoul impus importului de produse petroliere din Rusia. Așa cum a anunțat Profit.ro, în primele trei trimestre ale anului trecut, 68% din motorina importată de România a fost de proveniență rusească. Funcționarea la capacitate maximă a rafinăriilor din Balcani este o condiție necesară (chiar dacă nu suficientă) pentru a evita instaurarea unei penurii de combustibil diesel în regiune.

Potrivit publicației economice ruse Vedomosti, Lukoil va deveni acționar, cu o participație de 50%, într-un proiect în care va fi partener cu proprietarul Rompetrol, KMG, iar țițeiul și gazele extrase vor fi în principal exportate.

Pe 6 februarie, Ministerul Energiei din Kazahstan și KMG au semnat un contract pentru producția de hidrocarburi la perimetrele Kalamkas-More, Kahar și Auezov.

Rezervele de petrol din aceste zăcăminte sunt suficiente pentru a acoperi pe următorii 7 ani capacitatea totală de rafinare a celor 2 rafinării Lukoil de la Marea Neagră, Petrotel (capacitate anuală de 2,5 milioane tone) și Burgas (capacitate anuală – 10 milioane tone).

În Kazahstan, Lukoil și KMG sunt deja parteneri în trei proiecte majore upstream aflate deja în producție, Karachaganak, Tengiz, și Kumkol, și sunt acționari ai oleoductului CPC, prin care țițeiul kazah este exportat în UE, inclusiv în România.

În ultima perioadă, au apărut zvonuri privind o potențială ieșire a Lukoil din regiune, benevolă sau forțată de restricțiile impuse de Ue sau de statele naționale din UE. Orice vânzare a rafinăriilor Lukoil este însă îngreunată de faptul că eventualii cumpărători, printre care s-ar putea număra și KMG, trebuie să dețină materie primă ușor transportabilă prin Marea Neagră. O eventuală decizie a KMG de a cumpăra active Lukoil ar fi mai puțin una comercială, dată fiind taxa de solidaritate de 60% introdusă de guvernul României, care anulează practici profitabilitatea din domeniu, cât una „politică”, luată în baza strânselor legături pe care compania kazahă le are cu Lukoil.

În plus, gigantul rus nu va vinde rafinăriile fără stațiile pe care le deține în regiune și nici invers. Lukoil operează peste 100 de stații în Republica Moldova, mai mult de 200 în Bulgaria și 315 în România.

#Bani.md #benzinarii #Lukoil

Seceta și consumul excesiv de apă au determinat o localitate din Germania să adopte măsuri drastice: în Weilrod, o municipalitate din regiunea Taunus (landul Hessa), locuitorii riscă amenzi de până la 5.000 de euro dacă își udă gazonul sau își umplu piscinele. Primarul spune că nivelurile de consum au crescut atât de mult încât apelurile la economisirea apei nu mai sunt suficiente, iar autoritățile pot verifica inclusiv consumul fiecărei gospodării, scrie antena3.ro.

Municipalitatea cu aproximativ 6.800 de locuitori a rămas cu rezerve minime de apă potabilă. Primarul Götz Esser a anunțat limitarea consumului, dar și sancțiuni drastice pentru cei care nu se conformează.

„Acest lucru este inacceptabil, având în vedere seceta și riscul de incendii forestiere din Hesse. Prin urmare, risipa și stocarea apei sunt interzise. În special, udarea grădinilor și a altor zone este interzisă. De asemenea, locuitorilor nu li se mai permite să umple piscinele”, spune edilul.

Cum se realizează monitorizarea consumului de apă

Oricine încalcă noua ordonanță de siguranță publică emisă riscă o amendă de până la 5.000 de euro. Municipalitatea beneficiază de implementarea relativ timpurie a unui sistem digital de alimentare cu apă.

„Putem urmări nivelurile de consum destul de precis, până la fiecare casă în parte”, spune Esser.

Tehnologia dezvăluie unde debitul de apă este în prezent deosebit de mare. Acest lucru permite localizarea rapidă și fiabilă a țevilor sparte – și, în perioadele de secetă, identificarea gospodăriilor care risipesc resurse de apă.

„Atunci știm: fie se udă gazonul, fie se umple rezervorul”, spune primarul.

El a considerat regretabil faptul că municipalitatea a trebuit să emită un ordin general pentru a impune sancțiuni împotriva celor care încalcă reglementările.

Mulți locuitori au ținut cont de apelul de a conserva apa timp de săptămâni întregi. Până în weekend, indicatorul nivelului apei din municipalitate era încă pe galben.

Potrivit primarului, doar câțiva locuitori au ignorat apelurile de a reduce voluntar consumul. Dar seceta a continuat, așa că apelurile nu mai sunt suficiente acum.

„Este responsabilitatea administrației să protejeze apa potabilă.”

Primarul a explicat că era esențial să se evite pericolul pentru populație, în special din motive de siguranță la incendiu: în cazul unui incendiu în pădurile arse din regiunea Taunus, trebuia să existe suficientă apă disponibilă pentru stingerea flăcărilor.

Chiar locuitorii au alertat municipalitatea

În municipiul Schmitten, din districtul Hochtaunus, o situație de urgență legată de apa potabilă este în vigoare de miercurea trecută.

„Vârfurile extreme ale consumului general au scăzut de atunci”, a declarat marți primarul Julia Krügers (CDU). „Acest lucru a avut deja un efect.”

Cu toate acestea, există încă zone cu consum ridicat în municipiu, care are aproximativ 9.500 de locuitori. Schmitten are deja contoare digitale de apă, dar nu pentru toate proprietățile. Acest lucru permite cel puțin municipalității să vadă care străzi risipesc apă.

În unele cazuri, chiar locuitorii au alertat municipalitatea cu privire la cazurile în care proprietățile sunt udate în ciuda interdicției. Potrivit primarului, se vor aplica acum amenzi pentru aceste încălcări, inițial cuprinse între 150 și 300 de euro.