Viceministrul polonez de externe Arkadiusz Mularczyk a declarat luni că guvernul de la Varşovia doreşte ca preşedintele american Joe Biden să „anunţe stabilirea de baze militare permanente ale NATO” în Polonia în timpul vizitei sale în această ţară, scrie adevărul.ro.

Totuşi, a admis oficialul polonez, aceasta „este o decizie care depinde de SUA”. Dar „Biden va anunţa anumite planuri” în timpul acestei vizite, a menţionat viceministrul Arkadiusz Mularczyk, vorbind la un post de radio polonez. „Nu aş dori să vorbesc înaintea preşedintelui Biden, în aproximativ 12 zile vom şti care sunt planurile şi deciziile sale”, a adăugat el.

Casa Albă a confirmat vineri că Joe Biden va efectua în perioada 20-22 februarie o vizită oficială în Polonia, unde se va întâlni cu preşedintele polonez Andrzej Duda şi cu ceilalţi şefi de stat sau de guvern din ţările care formează „Grupul celor nouă de la Bucureşti”, format în care se regăsesc Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România şi Slovacia.

Potrivit presei poloneze, preşedintele american va susţine la Varşovia un discurs ce va marca trecerea unui an de când a început invazia rusă în Ucraina.

Pe de altă parte, viceministrul polonez de externe a evaluat pozitiv situaţia prezentă a relaţiilor bilaterale între Washington şi Varşovia. Insistând pe ideea instalării unei baze militare permanente NATO în Polonia, el a spus că „dacă privim prezenţa americană în Polonia dintr-o anumită perspectivă, este clar că niciodată nu a fost un moment mai bun pentru aceasta”.

Statele Unite au aprobat recent vânzarea către Polonia a unor lansatoare multiple de rachete HIMARS, contract care, cu muniţia aferentă, este estimat la circa 10 miliarde de euro, iar acesta urmează altor achiziţii masive de armament american anunţate în ultimele luni de guvernul polonez.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Biden #NATO #Polonia

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.