La începutul lunii februarie, în toată lumea este marcată Ziua Mondială de Luptă Împotriva Cancerului. Atât la nivel mondial, cât și țara noastră, maladiile oncologice reprezintă cea de-a doua cauză de deces. Teama de cancer și consecințele acestei afecțiuni grave provoacă uneori în societate anumite preconcepții greșite, iar, în unele cazuri, persoanele tratează în mod eronat unele simptome sau informații. Medicul oncolog-pulmonolog Valeriu Bîlba a răspuns la zece întrebări frecvente despre cancer, scrie publika.md.

Produsele afumate (salamuri, pește afumat, frigărui, șprote) provoacă cancer?

Orice produs alimentar care a trecut prin etapa termică devine cancerigen. Produsele semifabricate din carne, salamurile, produsele afumate sunt expuse la o cantitate imensă de agenți chimici cancerigeni pentru a le face mai atractive, a îmbunătăți și a spori aroma, precum și pentru a le extinde termenul de valabilitate. Alimentele care conțin o cantitate mare de carbohidrați, de exemplu, la prăjire, eliberează acrilamidă, o substanță considerată cancerigenă.

Produsele cosmetice provoacă cancer?

Dacă produsele cosmetice sau anumite ingrediente din produsele cosmetice cauzează cancer sau probleme de sănătate pe termen lung nu este încă complet clar. Toxice s-au dovedit a fi unele ingrediente doar atunci când erau în cantități sau concentrații mari. De regulă, însă, produsele cosmetice nu conțin asemenea cantități.

Există un singur studiu uman pe termen lung asupra vopselei de păr, iar acest produs cosmetic a fost legat de cancerul vezicii urinare, cancerul de sân, leucemii și limfoamele.

De ani de zile, au existat zvonuri pe internet care susțineau că antiperspirantele pot provoca cancer de sân. Deși cercetările pe această temă sunt limitate, majoritatea studiilor nu au găsit o asociere între utilizarea antiperspirantelor și dezvoltarea acestui tip de cancer.

Produsele de nicotină provoacă cancer?

Nicotina în sine nu provoacă cancer. Cu toate acestea, nicotina crează dependență și este un ingredient cheie în produsele din tutun, despre care se știe că produc substanțe cancerigene când sunt arse.

Nicotina conținută în produsele utilizate în Terapia de Înlocuire a Nicotinei nu provoacă cancer, nici pe termen scurt, nici pe termen lung.

Substanțele cancerigene din fumul de țigară sunt substanțe chimice precum gudronul, nitrozaminele, hidrocarburile, sărurile metalelor grele etc., care se formează la arderea tutunului. Aceste substanțe chimice sunt asociate cu un risc crescut de apariție a diferitelor forme de cancer, inclusiv cancer pulmonar, cancer oral, cancer pancreatic și altele.

Dacă procesul de ardere este exclus, cantitatea de substanțe cancerigene care afectează corpul uman va fi redusă semnificativ. Dacă sunteți îngrijorat pentru sănătatea dumneavoastră, cel mai bine este să evitați produsele din tutun și să căutați ajutor pentru a renunța la fumat, în cazul în care sunteți fumător.

Produsele alcoolice provoacă cancer?

Da, alcoolul provoacă cancer. Nu există o „doză sigură” de alcool. Consumul de alcool este una dintre cele mai frecvente cauze de deces. La prima vedere, alcoolismul este asociat cu cancerul de stomac, dar, de fapt, impactul negativ poate fi exercitat asupra întregului organism. Oamenii de știință sugerează că acest factor de risc poate provoca cancer de gât, laringe, esofag, ficat, colon și rect.

Atenție! Alcoolul este asociat cu un risc mare de cancer mamar. Mai mult, dacă pentru alte tipuri de cancer există o corelație directă: cu cât doza de alcool este mai mare, cu atât riscul este mai mare, nu există o astfel de dependență pentru creșterea riscului de dezvoltare a cancerului de sân. Chiar și dozele mici pot afecta negativ sănătatea. Acest lucru este cauzat de capacitatea alcoolului de a crește nivelul de estrogen din organism. Unele tipuri de alcool au estrogen în compoziția lor. De exemplu, berea și vinul conțin fitoestrogeni.

Aerul poluat provoacă cancer?

Nu toate persoanele care suferă de cancer pulmonar, fumează. Aproximativ 20% dintre persoanele care mor în fiecare an de cancer pulmonar în SUA nu au fumat niciodată sau nu au folosit nicio altă formă de tutun. Vinovatul în dezvoltarea cancerului la astfel de oameni este aerul pe care toți îl respirăm și calitatea acestuia.

În orașe, poluarea aerului (în special în apropierea drumurilor aglomerate), crește riscul de a dezvolta cancer pulmonar. Unii oameni sunt expuși la agenți cancerigeni, cum ar fi arsenul, uraniul, azbest și gazele de eșapament diesel la locul lor de muncă, prin aerul pe care îl respiră.

Telefoanele mobile provoacă cancer?

Nu. Afirmațiile potrivit cărora utilizarea telefoanelor mobile poate crește riscul de a dezvolta cancer au apărut încă de la începutul secolului al XX-lea. Acestea au fost contrazise într-o lucrare științifică complexă care a examinat utilizarea telefonului mobil în legătură cu riscul apariției diferitelor tipuri de cancer cerebral.

Cancerul este contagios?

Cancerul nu este contagios. Nu se poate transmite de la o persoană la alta prin respirarea aceluiași aer, împărțirea periuței de dinți, atingeri, sărut sau relații intime. Cu câteva excepții rare (cum ar fi primitorii de transplant de organe și transmiterea de la mamă la făt), sistemul imunitar recunoaște și distruge orice celule străine (inclusiv celulele canceroase ale altei persoane).

Cu toate acestea, deși cancerul în sine nu este contagios, anumite infecții (cum ar fi HPV-Virusul Papiloma Uman) pot crește riscul unei persoane de a dezvolta cancer. Cancerul poate apărea în familii, dar, în loc să fie transmis, acest risc este legat de predispoziția genetică.

Cancerul produce doar tumori solide?

Nu toate cancerele produc tumori solide. Există și cancere de sânge, numite cancere hematologice. De asemenea, nu toate tumorile sunt canceroase – există și tumori benigne sau necanceroase. Cancerele de sânge afectează sângele, măduva osoasă sau sistemul limfatic. Acestea includ leucemia, limfoamele și mieloamele.

Cancerul de sân poate apărea la bărbat?

Da, un bărbat are șanse de a dezvolta cancer de sân, dar de 100 de ori mai mici decât o femeie. Aceleași gene sunt responsabile de dezvoltarea acestuia – BRCA1 / 2, ATM și CHEK2. Potrivit Cancer Society of America, 2.800 de cazuri de cancer de sân la bărbați vor fi depistate în SUA, în 2023, dintre care 580 de cazuri vor fi fatale.

Cancerul nu poate fi tratat?

Cancerul nu este o condamnare la moarte. Puteți învinge această boală, ea poate fi tratată. Succesul pacientului va depinde în primul rând de tipul de tumoare, de organul afectat și de stadiul bolii. Tratamentul de succes al cancerului necesită o abordare integrată: intervenție chirurgicală, chimioterapie și expunere la radiații.

Pentru a reduce riscul de dezvoltare a cancerului medicii recomandă evitarea consumului de tutun și alcool, abordarea unei alimentații sănătoase și activități fizice. La fel de important este vaccinarea împotriva HPV și hepatitei B, evitarea expunerii îndelungate la soare și la aerul poluat.

#boli oncologice #cancer #întrebări #maladie #simptome #Ziua Mondiala

Noua Lege privind protecția datelor cu caracter personal, care a intrat în vigoare la 23 august, vine cu reguli mai stricte pentru instituții și companii, dar și cu drepturi suplimentare pentru cetățeni. Expertul în domeniul protecției datelor Sergiu Bozianu explică ce informații sunt considerate date personale, când poate fi refuzată copia buletinului, ce facem în cazul apelurilor comerciale nedorite și unde sunt limitele utilizării camerelor video.

Potrivit lui Bozianu, datele cu caracter personal nu înseamnă doar numele, adresa sau informațiile din buletin. În această categorie pot intra numărul de telefon, numărul automobilului, locul de muncă, salariul sau orice alt identificator care poate duce la identificarea unei persoane.

„Pornim de la noțiunile simple: numele și prenumele, adresa de domiciliu, datele din buletinul de identitate sau din noua carte de identitate. Dar sunt și alte date, cum ar fi numărul de telefon, numărul automobilului, locul de muncă, salariul sau orice calificativ care identifică sau poate duce la identificarea unei persoane fizice”, a explicat expertul.

Una dintre cele mai frecvente probleme este solicitarea copiei actului de identitate. Bozianu spune că oamenii trebuie să întrebe de ce sunt necesare aceste date și dacă există un temei legal pentru colectarea lor.

„Copia buletinului nu se transmite nici într-un caz. Cine vă cere copia buletinului, apelați la poliție”, a declarat acesta.

Expertul atrage atenția că instituțiile și companiile nu pot colecta date în exces doar pentru că au posibilitatea tehnică de a le păstra în siguranță.

„Protecția datelor presupune o responsabilitate mai mare din partea celor care colectează”, a spus Bozianu.

Acesta dă exemplul unui magazin care solicită datele din buletin atunci când cumpărătorul procură un televizor și i se spune că informațiile sunt necesare pentru certificatul de garanție. În opinia expertului, trebuie verificat dacă aceste date sunt într-adevăr necesare.

„TalonuI de garanție se emite pe persoana fizică? Persoana fizică e în garanție sau televizorul?”, a exemplificat Bozianu.

Amenzi de până la două milioane de lei

Noua legislație transpune în Republica Moldova principiile Regulamentului general privind protecția datelor din Uniunea Europeană, cunoscut drept GDPR. Una dintre principalele schimbări vizează sancțiunile, care pot ajunge, în cazul agenților economici, până la două milioane de lei sau până la 2% din venitul total realizat în anul precedent, fiind aplicată limita mai mare.

„Vorbim despre creșterea exponențială a sancțiunilor, până la 2 milioane de lei sau până la 2% din venitul total pe anul precedent în cazul agenților economici”, a explicat expertul.

Legea extinde și drepturile persoanelor. Pe lângă dreptul de acces la date, informare, opoziție și alte drepturi deja existente, apar dreptul la portabilitatea datelor și dreptul la restricționarea prelucrării acestora.

Ce facem dacă primim apeluri comerciale nedorite

Bozianu spune că o companie nu poate folosi automat datele unei persoane pentru a-i trimite oferte sau a o suna cu mesaje comerciale.

„În cazul în care eu nu am cerut nimănui să mă deranjeze, eu nu am nevoie de servicii și pe mine mă sună și îmi spune: nu doriți servicii de internet, nu doriți fitness, în toate aceste cazuri este o încălcare și noi avem dreptul să le cerem să șteargă datele”, a declarat expertul.

Persoanele care consideră că datele lor sunt prelucrate ilegal se pot adresa Centrului pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal și pot solicita verificarea situației.

Camerele video nu pot filma orice

O atenție specială trebuie acordată și camerelor de supraveghere. Potrivit expertului, acestea nu trebuie orientate spre proprietatea vecinilor, ferestrele locuințelor sau alte spații care nu sunt necesare pentru scopul declarat al supravegherii.

„Nu ai dreptul să filmezi în fereastra omului”, a spus Bozianu.

El susține că problema este una frecventă, inclusiv în blocurile de locuințe.

„Probabil că camerele video este produsul numărul 1 care încalcă dreptul la viața privată. Aceste mijloace nu pot filma spațiu public, dar ele filmează. Aceste camere nu pot înregistra audio, dar ele înregistrează”, a explicat expertul.

Dacă o persoană constată că o cameră îi afectează viața privată, poate solicita remedierea situației sau poate depune o plângere la autoritatea pentru protecția datelor.

Mai multe reguli de respectat pentru firme

Companiile care prelucrează volume mari de date sau informații care implică riscuri sporite pentru viața privată vor trebui, în anumite situații, să desemneze un responsabil cu protecția datelor.

De asemenea, în cazul unui incident de securitate, entitatea responsabilă va trebui să notifice autoritatea de protecție a datelor în cel mult 72 de ore.

Bozianu recomandă companiilor să înceapă printr-un audit al modului în care colectează și utilizează datele.

„Primul lucru, inventarierea procesurilor: trebuie să fac un audit de conformitate pe fluxuri. Doi, dacă este opozabil – desemnarea persoanei responsabile cu protecția datelor. Trei: trebuie să identificăm lacune și să venim cu măsuri de remediere”, a explicat expertul.

Noua legislație acordă și autorității de protecție a datelor atribuții mai largi de supraveghere și control, inclusiv posibilitatea de a solicita mandat judecătoresc pentru accesul în anumite spații unde sunt prelucrate date, atunci când accesul este împiedicat și există riscuri pentru drepturile fundamentale ale persoanelor.

Mai multe datlii aflati din interviul Realitatea.