Republica Moldova va găzdui cea de-a 10-a sesiune ordinară a Adunării Parlamentare a Parteneriatului Estic (AP Euronest), care va avea loc în perioada 19-21 februarie curent. La reuniune vor participa parlamentari din Republica Moldova, Armenia, Azerbaidjan, Georgia și Ucraina, precum și membri ai Parlamentului European.

Din partea Parlamentului Republicii Moldova la această întrunire vor participa deputații membri ai delegației la Adunarea Parlamentară Euronest.

„Pe parcursul zilei de duminică, 19 februarie, vor avea loc ședințele comisiilor AP Euronest, care vor fi transmise în direct. La ședința Comisiei pentru afaceri politice, drepturile omului și democrație va fi discutat raportul Comisiei privind promovarea guvernanței în instituțiile publice pe baza dialogului politic și a cooperării instituționale în vederea creșterii eficienței și capacității administrative. De asemenea, parlamentarii vor face un schimb de opinii despre combaterea dezinformării în țările din Parteneriatul Estic”, anunță responsabilii legislativului.

La Comisia pentru integrare economică, aproximare juridică și convergență în politicile Uniunii Europene va fi examinat raportul privind dezvoltarea economică și provocările din capitalele țărilor din Parteneriatul Estic în perioada de după COVID-19. Totodată, se va discuta despre finanțarea necesităților de redresare și reconstrucție a Ucrainei, precum și relansarea economică a regiunii Parteneriatului Estic.

În cadrul ședinței Comisiei pentru securitatea energetică va fi propus spre votare raportul privind tranziția energetică ecologică ca răspuns la provocările actuale în materie de securitate energetică în cadrul Parteneriatului Estic în contextul războiului de agresiune și de ocupație al Rusiei. La aceeași ședință se va discuta despre abordarea nevoilor critice în ceea ce privește interconexiunile și infrastructura energetică în zona Parteneriatului Estic, precum și despre mecanismul comun de achiziție de gaze al UE și Parteneriatul Estic.

„Tot duminică va avea loc ședința Comisiei pentru afaceri sociale, educație, cultură și societate civilă, la care va fi examinat raportul Comisiei privind compatibilitatea dintre programele de vaccinare ale UE și ale țărilor din Parteneriatul Estic. Ședințele comisiilor vor fi urmate de reuniunile informale ale familiilor politice și de ședința Biroului permanent al AP Euronest”, se mai precizează în comunicat.

Inaugurarea celei de-a X-a sesiuni ordinare a AP Euronest va avea loc luni, 20 februarie.

„La eveniment va participa conducerea țării: Președinta Maia Sandu și Președintele Parlamentului, Igor Grosu. În cadrul dezbaterilor cu delegațiile naționale și grupurile politice vor fi abordate subiecte ce țin de viitorul politicii Parteneriatului Estic ca urmare a războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și noul context de securitate regională. Miercuri, 22 februarie, copreședinții AP Euronest, Ina Coșeru și Andrius Kubilius vor susține un briefing de presă”, precizează legislativul.

Adunarea Parlamentară Euronest a fost înființată pe 3 mai 2011 la Bruxelles, când președinții parlamentelor din Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Republica Moldova, Ucraina și Uniunea Europeană au semnat Actul Constitutiv al Adunării.

Misiunea Adunării Parlamentare Euronest este de a promova condițiile necesare accelerării asocierii politice și integrării economice între UE și partenerii est-europeni, precum și de a consolida cooperarea în regiune, precum și între regiune și UE. Adunarea multilaterală contribuie la consolidarea, dezvoltarea și creșterea vizibilității Parteneriatului estic.

#AP Euronest #parlament #reuniune

Sistemul de salarizare în sectorul bugetar ar putea fi reformat prin reducerea numărului valorilor de referință, includerea sporului lunar fix de 1 300 de lei în salariul de bază și introducerea unor mecanisme speciale de remunerare pentru funcțiile greu de ocupat și cele din domeniul IT. Modificările sunt prevăzute într-un proiect de lege transmis de Ministerul Finanțelor Guvernului spre aprobare, transmite IPN.

Potrivit notei de fundamentare, reforma urmărește reducerea inechităților salariale și consolidarea rolului salariului de bază. Începând cu 2027, numărul valorilor de referință va fi redus de la zece la șase, acestea urmând să fie cuprinse între 4 200 și 6 900 de lei.

Totodată, proiectul prevede extinderea grupurilor ocupaționale de la opt la zece, prin crearea unui grup separat pentru specialiștii IT și separarea domeniilor sănătății și asistenței sociale. Pentru funcțiile greu de ocupat va fi introdus un indice de competitivitate de până la 1,3, care va permite majorarea salariului de bază.

Vor fi reorganizate și sporurile. Cel de performanță va fi acordat doar angajaților evaluați cu „excelent” sau „foarte bine”, iar procentul destinat acestuia va fi redus de la 10% la 4% din fondul de salarii de bază. Proiectul mai prevede reducerea plafonului pentru premiile unice acordate cu ocazia sărbătorilor profesionale și a zilelor de sărbătoare nelucrătoare, de la 5% la 2% din fondul anual de salarizare. Totodată, suma acordată unui angajat nu va putea depăși 10 mii de lei pe an.

În administrația publică locală, anumite categorii de angajați vor putea beneficia de sporuri de până la 30% din salariul de bază, pentru consolidarea capacităților. Plata va fi posibilă în limita a 50% din veniturile proprii executate în anul precedent.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Majoritatea modificărilor ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027, iar mecanismele speciale pentru funcțiile greu de ocupat și specialiștii IT – din 2028, scrie sursa citată. Proiectul urmează să fie examinat de Guvern și, dacă va fi aprobat, transmis Parlamentului. Reforma nu presupune o majorare uniformă a salariilor tuturor bugetarilor, efectul urmând să difere în funcție de funcție și de categoria profesională.

#reformare #salarizare #sector bugetar