Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a asigurat că nu se discută despre renunțarea la neutralitate și a reiterat că această nu înseamnă că țara nu trebuie să-și consolideze sistemul de apărare. Doar că în următoarea ordine de idei a dat de înțeles că autoritățile noastre par să dea înapoi privind apărarea antieriană. Mai multe declarații a făcut miercuri, 15 februarie curent, la emisiunea „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

„Am discutat și continuăm să discutăm. Am reușit să obținem sprijin din partea țărilor-prietene pentru sectorul de apărare. Discutăm în permanență și despre apărarea antiaeriană, dar înțelegem că Ucraina are mai mare nevoie, respectiv, aceste ajutoare trebuie să meargă acolo. Încercăm să vedem care ar fi soluția pentru noi, dar încă nu vedem care ar fi una concret”, a declarat Maia Sandu.

În aceeași emisiune, președinta a răspuns și despre neutralitate.

„Dacă analizați sondajele recente și mai demult, majoritatea cetățenilor moldoveni consideră că neutralitatea trebuie păstrată. Noi respectăm alegerea lor și respectăm Constituția. Doar că trebuie să combatem acest fals, precum că neutralitatea nu permite consolidarea sistemului de apărare. Trebuie să discutăm și să vedem ce facem ca într-adevăr să ne simțim protejați și dacă putem singuri să ne apărăm?”.

Amintim că vineri, 10 februarie curent, Ministerul Apărării din Republica Moldova a confirmat că a detectat o rachetă care a trecut pe deasupra regiunii transnistrene și pe deasupra unui sat din raionul Soroca de lângă granița cu Ucraina. Șeful armatei ucrainene, Valerii Zalujnîi, dar și Vladimir Zelenski, au susținut că două rachete de croazieră Kalibr au trecut și prin spațiul aerian al României, însă Ministerul Apărării din România a dezmințit.

Reacția Maiei Sandu, după ce o rachetă a survolat spațiul aerian al țării noastre

#apărare antiaeriană #Maia Sandu #neutralitate

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.