Alexei Reznikov a declarat că a rămas ministrul Apărării al Ucrainei la rugămintea președintelui Vladimir Zelenski. La începutul lunii februarie, șeful fracțiunii „Sluga Poporului” a anunțat transferul lui Reznikov într-o altă funcție, decizia fiind luată pe fundalul unui scandal de corupție în Ministerul Apărării. Deocamdată, însă, Alexei Reznikov încă este ministru al Apărării. Mai mult, se află că însuși Zelenski i-a cerut să rămână în funcție.

Șeful Ministerului ucrainean al Apărării, Alexei Reznikov, a dezvăluit, într-un interviu acordat agenției de știri Reuters, că a rămas în funcție la rugămintea președintelui Vladimir Zelenski.

„Da, aceasta este decizia președintelui meu”, citează agenția răspunsul lui Reznikov la întrebarea respectivă.

El a adăugat că Zelenski a discutat cu el și despre posibila sa numire ca șef al echipei juridice care ar trebui să lucreze la tragerea la răspundere a Rusiei.

Amintim că faptul că ministrul Apărării al Ucrainei, Alexei Reznikov, își va părăsi postul în curând a fost anunțat în seara zilei de 5 februarie de șeful fracțiunii partidului prezidențial „Sluga poporului” din Rada Supremă, David Arakhamia.

„Alexei Reznikov este transferat în cadrul guvernului la postul de ministru al industriilor strategice pentru a consolida cooperarea militaro-industrială”, a scris Arakhamia la acea vreme, spunând că generalul-maior Kirill Budanov, șeful Direcției principale de informații (GUR), îl va înlocui.

În aceeași zi, Alexei Reznikov a susținut o conferință de presă pentru jurnaliștii ucraineni și străini, la care a răspuns la o întrebare despre demisia propusă: o astfel de decizie, a spus el, poate fi luată doar de o singură persoană – președintele Ucrainei.

„Și atunci voi face ceea ce am convenit. Experiența mea îmi va permite nu numai să asigur armata, ci și să pedepsesc conducerea militaro-politică de vârf a Federației Ruse”, a adăugat ministrul.

Scandalul de corupție

Discuțiile despre posibila demisie a lui Reznikov au început pe fundalul unui scandal legat de achiziționarea de produse pentru armata ucraineană la prețuri umflate. Pe 21 ianuarie, Zerkalo Nedeli a publicat copii ale acordurilor privind alimentația pentru unitățile militare din șase regiuni ale Ucrainei. Potrivit concluziei jurnaliștilor, Ministerul Apărării a fost de acord cu achiziționarea de produse la prețuri de două până la trei ori mai mari decât în comerțul cu amănuntul din Kiev.

Departamentul militar a răspuns spunând că mass-media difuzează informații „cu semne de manipulare deliberată și înșelătoare” și a spus că departamentul pregătește materiale pentru Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) pentru a investiga cazurile de „diseminare de informații în mod deliberat false care dăunează interese de apărare într-o perioadă specială. Reznikov însuși a recunoscut greșelile în contractul publicat, dar a numit ancheta „un atac informațional sub un pretext exagerat”.

Oricum ar fi, scandalul a costat funcția adjunctului său Veaceslav Șapovalov, care era responsabil de logistică: pe 24 ianuarie a demisionat „pentru a nu reprezenta o amenințare pentru sprijinul stabil” al Forțelor Armate ale Ucrainei. Departamentul a calificat petiția lui Shapovalov „un act demn în tradițiile politicii europene și democratice, o demonstrație că interesele apărării sunt mai mari decât orice birou sau scaun”.

De ce Reznikov, totuși, rămâne ministru?

Deja din dimineața zilei de 6 februarie, s-a știut că Reznikov va rămâne în fruntea Ministerului Apărării pentru mai mult timp.

„Schimbările de personal în domeniul apărării nu vor avea loc în această săptămână”, a spus același David Arakhamia.

Și aici presa și-a amintit de legea privind numirea unui civil în postul de ministru al apărării. Vorbim despre faptul că legea ucraineană privind securitatea națională conține o prevedere, conform căreia, președintele numește șeful departamentului exclusiv dintre civili. Potrivit Constituției țării vecine, președintele propune candidatura ministrului apărării, iar pentru numirea sau demiterea acestuia este necesară majoritatea voturilor în Parlament.

În această situație, este necesar „fie să se scoată distincțiile de pe umăr [umărul lui Kirill Budanov], fie să se schimbe legea, dar nu este clar cum se fie schimbată legea, pentru că controlul civil este o cerință a NATO”, scria presa cu referire la deputați anonimi.

Un alt motiv, potrivit presei ucrainene, a fost întâlnirea Ramstein din 14 februarie. Presa ucraineană considera că, după această întâlnire, aliații occidentali ar putea decide să transfere avioane de luptă F-16 și sisteme de rachete cu rază lungă la Kiev. Și conducerea ucraineană considera că „ar fi bine dacă Reznikov ar fi acolo”.

#Alexei Reznikov #Ministerul Apararii #scandal #Ucraina #Vladimir Zelenski

Un fost executor judecătoresc a fost condamnat la 10 ani de închisoare pentru delapidarea averii străine și fals în acte publice. Sentința a fost pronunțată de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. Prejudiciul total cauzat statului a fost estimat la peste 1,2 milioane de lei.

Instanța a dispus executarea pedepsei într-un penitenciar de tip închis și i-a interzis, timp de patru ani, să exercite activitatea de executor judecătoresc sau alte activități ce țin de gestionarea și administrarea bunurilor materiale.

Până la rămânerea definitivă a sentinței, fostul executor a fost plasat în arest preventiv și anunțat în căutare.

Potrivit probelor administrate de Centrul Național Anticorupție și Procuratura Anticorupție, în perioada 2008–2010, acesta și-ar fi folosit funcția pentru a-și însuși bani și bunuri care îi erau încredințate pentru executarea unor hotărâri și stingerea unor creanțe.

Anchetatorii susțin că fostul executor nu ar fi transferat banii care urmau să ajungă în conturile statului, ale biroului executorului sau în contul trezorerial, ci și i-ar fi însușit. Ulterior, acesta ar fi nimicit procedurile de executare.

Prejudiciul total cauzat statului a fost estimat la peste 1,2 milioane de lei. Din această sumă, peste 1,1 milioane de lei au fost restituite.

Instanța a admis și acțiunea civilă înaintată de procuror și a dispus încasarea de la inculpat a peste 5 500 de lei în beneficiul statului, cu titlu de prejudiciu material. Totodată, peste 64 000 de lei au fost confiscați în folosul statului, fiind considerați bani rezultați din infracțiune.

Fostul executor a mai fost vizat în alte dosare penale. Într-unul dintre acestea, el a fost acuzat că ar fi transferat ilegal peste 80 000 de lei de pe contul unei companii pe contul său bancar, urmărind încasarea unui onorariu mai mare. Instanța l-a achitat în acest caz, constatând că faptele nu întrunesc elementele infracțiunii imputate.

Într-o altă cauză, fostul executor a fost găsit vinovat de fals în acte publice, însă a fost liberat de pedeapsa penală din cauza expirării termenului de prescripție.

Acesta a mai fost acuzat că ar fi încasat de două ori suma de 4 630 de lei pentru executarea unei hotărâri judecătorești. În acest caz, instanța a încetat procesul penal, după recalificarea faptelor în baza Codului contravențional, tot din cauza expirării termenului de prescripție.

Într-un alt dosar, în care i-a fost imputată însușirea a 5 000 de euro ce urmau să fie confiscați în folosul statului, instanța l-a achitat, constatând că fapta nu a fost comisă de inculpat.

Sentința pronunțată de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, nu este definitivă și poate fi contestată cu apel la Curtea de Apel Centru în termen de 15 zile.