Ce poate face Republica Moldova în cazul unui atac al Rusiei? Ce spune ministrul de Externe

Republica Moldova se pregătește și e pregătită pentru un spectru larg de scenarii, inclusiv scenarii destul de periculoase în cazul în care va fi atacată de Federația Rusă, susține ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Nicu Popescu, declarând că partenerii din Vest sprijină și susțin Republica Moldova. Declarațiile au fost făcute de ministru în cadrul emisiunii „Punctul pe AZi” de la TVR Moldova.

„Noi nu discutăm scenarii ipotetice, dar și doamna președinte, și doamna prim-ministru, și ministrul apărării, și eu am reiterat de zeci de ori că Republica Moldova se pregătește și este pregătită pentru un spectru larg de scenarii, inclusiv scenarii destul de periculoase. Absolut toate aceste modelări de comportament, de reacții, știm un lucru, că nu suntem singuri. Suntem sprijiniți, suntem apreciați, susținuți de partenerii noștri din Occident. Este vorba de România, este vorba de întreaga Uniune Europeană, SUA, Canada, Japonia, Turcia și altele”, a spus Popescu.

Ministrul a citat și o declarație a președintelui României, Klaus Iohannis, pe care a făcut-o alături de Maia Sandu în luna iulie la București, în care a spus clar, răspicat și fără echivoc că Republica Moldova nu va fi abandonată în niciun caz, pe întreg spectru de riscuri din această regiune.

„Evident, acest lucru este susținut la o scară mai largă. Știm, cu siguranță, că Republica Moldova este sprijinită și nu este singură în această regiune foarte periculoasă. Și, evident, Ucraina rezistă. Asistența occidentală oferită Ucrainei ajută și ea la păstrarea securității Republicii Moldova și orice livrare de echipament sau arme care ajunge în Ucraina simultan îmbunătățește securitatea și pentru țara noastră”, susține Nicu Popescu.

Viceprim-ministrul a spus că se urmărește cu atenție livrările de arme care ajunge în Ucraina și spune că ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, cu regularitate participă la grupul de la Ramstein pentru că securitatea și pacea Ucrainei sunt lucruri absolut indispensabile pentru viitorul Republicii Moldova.

Cât despre faptul că președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, la Forumul Economic Mondial de la Davos, a cerut sisteme de apărare antiaeriană de la aliații săi, ministrul spune că acest lucru este necesar proteja viața și bunurile cetățenilor Republicii Moldova.

„Acest mesaj este auzit. Avem nevoie de apărare antiaeriană pentru a ne apăra țara de riscuri. Am avut câteva incidente legate de rachete care au traversat teritoriul nostru, care parțial au și distrus și niște proprietăți pe teritoriul nostru. Este un lucru inacceptabil. Evident, nu ne dorim ca aceste lucru să se repete. Nu ne dorim ca oamenii noștri, proprietățile noastre să sufere de pe marginea unor astfel de incidente, de pe marginea acestei neglijențe și acestor cazuri de viol al spațiului aerian și pentru a minimiza riscurile pentru cetățeni e absolut normal că noi avem nevoie de capacități să ne apărăm propriul cer, propriile case și propria infrastructură de riscurile unor lovituri intenționate sau neintenționate care, din păcate, vedem că sunt foarte dăunătoare, în primul rând, pentru Ucraina, dar ne-au afectat și pe noi. În acest context, este logic, este necesar, este chiar indispensabil ca Republica Moldova să obțină capacități de protecția propriului spațiu aerian care, prin acest lucru, va proteja viața și bunurile cetățenilor noștri”, punctează șeful diplomației de la Chișinău.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Nicu Popescu #Republica Moldova #Chisinau

Redacția americană „The Wall Street Journal” (WSJ) a cerut vineri, 31 martie curent, expulzarea ambasadorului rus aflat la post în SUA, Anatoli Antonov, după arestarea unuia din jurnaliştii săi cu cetățenie americană în Rusia, sub suspiciunea de spionaj. „Expulzarea ambasadorului rus din SUA, precum şi a jurnaliştilor ruşi care lucrează aici ar fi minimul pe care l-am putea face”, scrie într-un editorial publicat în noaptea de joi spre vineri.

Jurnalist de la Wall Street Journal, acuzat de spionaj în Rusia. FSB susține că i-a dejucat activitatea

„Momentul ales pentru arestare pare o provocare calculată pentru a umili SUA şi a intimida presa străină care lucrează în continuare în Rusia”, se menţionează în editorialul WSJ.

Evan Gershkovich, un reporter vorbitor de limbă rusă – născut în familia unor emigranţi sovietici în SUA (tatăl său fiind originar din Moscova, iar mama sa din Odesa) – în vârstă de 31 de ani şi cunoscut pentru rigoarea sa cu care şi verifică informaţiile, a fost arestat la Ekaterinburg, în Ural, pentru suspiciuni de spionaj.

Kremlinul susţine că el a fost prins „în flagrant delict”.

Jurnalistul a negat joi acuzaţiile aduse împotriva sa în cadrul unei audieri la un tribunal din Moscova. Cu toate acestea, el a fost plasat în arest preventiv până la 29 mai, o măsură care ar putea fi prelungită până la un eventual proces.

Cazul a fost clasificat ca fiind „secret”, ceea ce restricţionează publicarea informaţiilor pe acest subiect.

Singurele date disponibile în acest moment sunt că Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) a anunţat „dejucarea unei activităţi ilegale” prin arestarea lui Evan Gershkovich la Ekaterinburg la o dată neprecizată.

FSB susţine că Gershkovich strângea informații despre activităţile uneia dintre întreprinderile complexului militar-industrial rus din Ekaterinburg, constituind secret de stat, conform media oficiale ruse.

Pentru acuzaţia de spionaj, Codul Penal rus prevede pedeapsa cu privarea de libertate de până la 20 de ani.

Dacă măsura preventivă rămâne în vigoare, jurnalistul american va petrece următoarele două luni în arest preventiv la închisoarea Lefortovo din Moscova.

Arestarea jurnalistului american în Rusia, o premieră după Războiul Rece, intervine în contextul unei represiuni în creştere în Federaţia Rusă împotriva presei după declanşarea ofensivei Moscovei în Ucraina, care a tensionat puternic relaţiile între SUA şi Rusia.

Casa Albă a denunţat o arestare „inacceptabilă”, iar purtătoarea de cuvânt a acesteia, Karine Jean-Pierre, a calificat drept „ridicolă” acuzaţia de spionaj, în timp ce şeful diplomaţiei americane Antony Blinken s-a declarat „extrem de îngrijorat”.

Uniunea Europeană, prin vocea şefului diplomaţiei Josep Borrell, „a condamnat” arestarea lui Evan Gershkovich de către Rusia, într-un tweet în care denunţă „dispreţul sistematic” al Moscovei faţă de libertatea presei.