Având profilul unui specialist în domeniul de securitate, Dorin Recean se va axa pe aspectele de securitate națională și integrare europeană. O spune deputatul PAS, Lilian Carp, potrivit căruia Guvernul Gavrilița a avut de gestionat mai multe crize suprapuse, iar din acest motiv, implementarea programului de guvernare a fost lăsată pe planul doi. În același context, istoricul Octavian Țîcu spune că eșecul Guvernului Gavrilița este eșecul președintelui Maia Sandu, pe care instituția prezidențială trebuie să și-l asume, notează ipn.md.

Deputatul PAS, Lilian Carp, spune că schimbarea Guvernului a devenit necesară întrucât criza de securitate din regiune prezintă pericole și la adresa securității Republicii Moldova. Potrivit reprezentantului guvernării, noul Executiv vine să pregătească procesele de aderare a Republicii Moldova la UE și să asigure pacea și securitatea țării.

„Această schimbare a venit în contextul riscului de securitate care există în regiune. Dorin Recean este specialist pe domeniul de securitate. Acesta este unul dintre argumentele pentru care s-a făcut această schimbare, ca să avem mai multe acțiuni ce vizează consolidarea sistemului de securitate. Guvernul Gavrilița s-a confruntat cu diverse crize și a fost implicat în gestionarea acestor crize și era necesar un nou suflu, un nou imbold pentru ca Guvernul să se axeze și pe implementarea programului de integrare europeană”, a spus Lilian Carp în cadrul emisiunii „Secretele Puterii” de la JurnalTV.

În cadrul aceleiași emisiuni, istoricul Octavian Țîcu a calificat Guvernul Gavrilița drept un guvern slab care n-a reușit să se ridice la nivelul așteptărilor societății. Potrivit fostului deputat, președintele Maia Sandu ar trebui să-și asume carențele Executivului Gavrilița întrucât șefa statului a fost cea care a insistat pe candidatura Nataliei Gavrilița la funcția de prim-ministru.

„Guvernul Gavrilița a fost asumat de președintele Maia Sandu. Președinția trebuie să poarte responsabilitate pentru eșecul acestei guvernări. Eșecul Guvernului Gavrilița este un eșec direct al președintei Maia Sandu. Incompetența Nataliei Gavrilița era cunoscută, noi am văzut capacitățile ei, inclusiv, când era ministru în Guvernul Sandu. Era foarte clar că acest Guvern e slab, dar Maiei Sandu i-a convenit această situație din raționamentul că era un prim-ministru comod pentru ea. Dorin Recean este o altă realitate. În ce măsură vor evolua relațiile dintre prim-ministru și președinție, urmează să vedem”, a spus istoricul Octavian Țîcu.

Natalia Gavrilița și-a anunțat demisia din funcția de șef al Guvernului Republicii Moldova la 10 februarie.

„Cred că toată lumea se aștepta să rămână o mare parte din miniștri. Eu n-aș califica Guvernul Gavrilița ca un eșec pentru că dacă adunați ceea ce s-a făcut, sunt lucruri foarte multe, în primul rând progresul foarte mare în relația cu Uniunea Europeană. A existat o oboseală care s-a comentat începând cu lunile noiembrie-decembrie, dar s-a așteptat puțin trecerea iernii pentru a schimba Guvernul”, a spus comentatorul politic de la București, Sorin Ioniță.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Câteva ore mai târziu, președintele Maia Sandu a semnat decretul privind numirea lui Dorin Recean în calitate de candidat desemnat la funcția de prim-ministru.

#candidat #demisie #Guvern #UE

Marte nu este o planetă moartă: noi semne de activitate vulcanică au fost detectate pe „Planeta Roșie”, a cărei suprafață găzduiește cei mai mari vulcani din Sistemul Solar, ceea ce sugerează posibilitatea de apariție a vieții, informează AFP.

„Vulcanismul pe Marte a început în urmă cu 4,5 miliarde de ani și se observă, prin datarea lavei, că rata de erupție a scăzut mult de 2 miliarde de ani încoace, deși cele mai recente erupții au o vechime de câteva zeci de milioane de ani”, a explicat Daniel Mege de la Centrul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei Poloneze de Științe, cercetător la Universitatea Berna din Elveția și autorul principal al unui studiu publicat joi în revista Sciences Advances. Ar fi oare Marte, așadar, pe cale „să adoarmă” din punct de vedere vulcanic?

Pentru a afla mai multe informații, o echipă internațională, condusă de Alexander Trokhimovskiy de la Institutul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei de Științe din Rusia, a contribuit la apropierea ‘observațiilor geologice de observațiile atmosferice’, a subliniat Daniel Mege, scrie Agerpres.

Clorură de hidrogen

Pentru a răspunde acestor întrebări, oamenii ar trebui să călătorească pe Marte și să se apropie de Alba Mons. Pe suprafața din jurul acestui vulcan gigantic, al cărui crater are o circumferință de 1.600 de kilometri, au fost reperate fisuri ce datează din urmă cu 1 milion de ani – un interval infim prin prisma timpului geologic.

În același timp, la doi kilometri deasupra acestor fisuri, în atmosfera marțiană, sonda spațială Trace Gas Orbiter (TGO) din misiunea ExoMars a Agenției Spațiale Europene (ESA) a măsurat concentrația clorurii de hidrogen, un gaz de origine vulcanică.

În atmosfera marțiană, prezența acestui gaz variază în funcție de anotimp: concentrația atinge nivelul maxim în timpul iernii din emisfera nordică, apoi dispare aproape complet în timpul verii – un fenomen cauzat, cel mai probabil, de ciclurile prafului și ale apei de pe „Planeta Roșie”.

Însă oamenii de știință au detectat o excepție de la acest tipar: concentrații mari de clorură de hidrogen au fost măsurate și la începutul verii, deasupra unor fisuri vulcanice de pe pantele vulcanului Alba Mons.

„Colegii noștri care se ocupă de studierea atmosferei nu reușeau să explice această concentrație prin modelele chimice”, a dezvăluit Daniel Mege.

Acest specialist în geologie și planetologie s-a folosit atunci de „intuiția sa de geolog”.

Pe Terra, atunci când sunt analizate cele mai abundente gaze dintr-un vulcan activ, sulful este primul descoperit, abia apoi urmează clorura de hidrogen, în cantități mai mici. „Însă acest raport se inversează în perioadele de repaus ale vulcanilor”, a subliniat Daniel Mege.

„Mai știm, de asemenea, grație meteoriților marțieni căzuți pe Terra, că magma marțiană este de patru ori mai bogată în clorură decât magma terestră”, a adăugat el.

Încă din acest stadiu al cercetărilor, o concluzie se impune: cercetătorii tocmai au detectat un semnal al vulcanismului latent.

„Marte nu este o planetă moartă din punct de vedere geologic în profunzimile sale, ci se află pur și simplu în stare de somn”, a rezumat ESA într-un comunicat.

Circulație hidrotermală

Această concluzie deschide noi perspective legate de apariția vieții pe Marte, o chestiune care preocupă comunitatea științifică de multă vreme.

Atmosfera planetei Marte este extrem de ostilă vieții terestre, atât din cauza temperaturilor scăzute, cât și a radiațiilor ridicate. Însă situația ar putea fi diferită sub scoarța marțiană.

„Atunci când ai un sistem magmatic, există o circulație hidrotermală care se declanșează. Este vorba despre apa caldă din adâncime, vapori care urcă prin fisuri până la suprafață. De altfel, într-un astfel de cadru noi credem că viața a apărut pe Terra. Avantajul acestor sisteme hidrotermale este că poți avea condiții de temperatură, de presiune, care sunt stabile în timp și independente de ceea ce se petrece în atmosferă. Or, scoarța marțiană și scoarța terestră au aproape aceeași compoziție, același tip de roci. A fost nevoie de doar câteva milioane de ani pentru ca viața să apară pe Terra, putem să ne imaginăm că același lucru s-ar putea întâmpla și pe Marte”, a sugerat Daniel Mege.

„Marea întrebare de acum înainte este următoarea: oare această viață a putut să se dezvolte și să se mențină pe termen lung, chiar până în zilele noastre? Răspunsul, așa cum se întâmplă adeseori, va veni odată cu trecerea timpului”, a concluzionat autorul principal al studiului.