Bucătăria indiană este cunoscută pentru condimentele sale vibrante, utilizarea de ierburi proaspete și o mare varietate de arome bogate.

Cea mai mare parte a populației țării preferă mâncarea strict vegetariană sau cu adaos de lapte. Care sunt alimentele incluse în dieta indienilor?

Deși preferințele de gust ale indienilor sunt destul de diferite, totuși aproximativ 80 la sută din populația țării sunt adepții unei diete pe bază de plante. Ei mănâncă, în principal, legume, fructe și linte, practic fără a introduce lapte sau carne în alimentație.

Dietele tradiționale indiene se bazează pe produse proaspăt cultivate, pe ierburi și condimente. Aceasta este combinația perfectă pentru cei care urmează un stil de viață sănătos, scrie dcnews.ro.

O astfel de dietă are multe beneficii pentru sănătate, inclusiv un risc redus de boli de inimă, diabet și anumite tipuri de cancer. În plus, cu dieta indiană este mult mai puțin probabil să dezvolți Alzheimer.

Cercetătorii cred că acest lucru se datorează scăderii consumului de carne și a unui consum mare de legume și fructe. Dieta indiană reduce riscul de boli cronice și promovează pierderea în greutate.

Principalele grupe de produse ale dietei indiene

Dieta se bazează pe alimente bogate în vitamine și alți nutrienți: cereale, legume, fructe, o cantitate mică de lapte și grăsimi sănătoase.

Dieta majorității indienilor este puternic influențată de religia hindusă, potrivit căreia toate ființele vii trebuie apreciate în mod egal. De aceea , dieta lacto-vegetariană este considerată cea mai bună, iar carnea, pestele și ouăle nu sunt recomandate.

Indienii folosesc și o mulțime de condimente parfumate, care sunt foarte benefice pentru organism: busuioc, ghimbir, cardamon, coriandru, curcuma, piper, usturoi.

Turmericul este unul dintre cele mai populare condimente și este cunoscut pentru proprietățile sale antiinflamatorii, antibacteriene și anticancerigene. Un compus numit curcumină combate inflamația din organism, îmbunătățește funcția creierului și reduce factorii de risc pentru bolile de inimă.

Din legume, indienii preferă: vânăte, cartofi, usturoi, roșii, varză, conopidă, spanac. De asemenea, indienii consumă multă verdeață și ciuperci.

Printre fructele consumate de indieni se numără: portocalele, bananele, rodiile, perele, pepenii galbeni, mango, papaya, prunele și merele.

La acestea se adaugă o mare varietate de nuci: caju, migdale, fistic, alune. Sunt completate de semințe de pepene verde, dovleac și susan.

Indienii consumă mazăre, fasole, linte, hrişcă, quinoa, mei, orez basmati și brun, orz.

Cei care își permit că consume produse lactate, beau lapte și chefir, mănâncă iaurt și brânză.

Grăsimile sănătoase pentru dieta indiană provin din laptele de cocos, precum și din uleiul de arahide, susan, măsline și avocado.

Sursele de proteine includ brânza tofu, leguminoasele și produsele lactate, nucile și semințele.
Mesele și gustările sunt preparate din alimente proaspete, aromate generos cu ierburi și condimente.

În plus, adăugarea de legume fără amidon (vinete sau roșii) la masă oferă o creștere a fibrelor, ceea ce te ajută să te simți mai satul pentru o perioadă mai lungă de timp.

Cea mai ușoară modalitate de a reduce excesul de calorii și zahăr este evitarea băuturilor și sucurilor dulci. În dieta indiană pe bază de plante trebuie să consumi apa, inclusiv apa carbogazoasă și ceai neîndulcit.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#alimente #dieta indiana

Un student român de doar 20 de ani a obținut un grant european de 60.000 de euro pentru un proiect care își propune să facă transportul public din Bălți mai predictibil. Șerban Pîrvulescu, originar din Oradea, student la Informatică la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și fondatorul companiei de software Zexsoft, va dezvolta în municipiu o platformă bazată pe inteligență artificială.

În prima etapă, compania va crea o platformă care va colecta datele transmise de autobuzele și troleibuzele din Bălți echipate cu GPS. Datele vor fi analizate cu ajutorul inteligenței artificiale pentru a estima mai precis momentul în care un mijloc de transport ajunge în stație.

„Vom crea o platformă de date, unde vom colecta date de la vehiculele care au deja GPS și vom folosi un instrument AI pentru a prezice când ajunge vehiculul în stație”, a explicat Șerban Pîrvulescu pentru BIHOREANUL.

Sistemul va avea și o componentă destinată autorităților locale din Bălți. Acestea vor putea simula diferite situații și analiza cum influențează transportul public schimbările din trafic sau variațiile de temperatură.

O altă componentă îi vizează direct pe călători. Informațiile generate de platformă vor fi integrate într-o aplicație de transport deja utilizată în Bălți și ar urma să fie afișate și pe panourile electronice din stații.

Proiectul va fi implementat până în decembrie 2026, iar sistemul va fi testat pe unul dintre traseele de transport public din oraș. Scopul este ca pasagerii să primească informații mai precise despre sosirea autobuzelor și troleibuzelor, iar transportul public să poată fi gestionat mai eficient.

Proiectul Urban Way, dezvoltat de Zexsoft în Bălți, este finanțat prin RAPTOR 2026, un program al EIT Urban Mobility. Acesta pune în legătură orașele europene care au probleme concrete în domeniul transportului cu startup-uri și întreprinderi mici și mijlocii care pot dezvolta și testa soluții tehnologice.

Zexsoft este singura companie din România selectată în cadrul ediției din 2026. În total, au fost alese 14 startup-uri și IMM-uri pentru proiecte în 14 orașe europene.

Pentru Șerban Pîrvulescu, proiectul din Bălți este și o ocazie de a testa tehnologia într-un alt sistem de transport. Compania sa lucrează deja la adaptarea Urban Way pentru Oradea și a colectat până acum aproximativ 10 milioane de puncte de date.

După finalizarea proiectului, autoritățile din Bălți vor putea decide dacă vor continua colaborarea cu Zexsoft și dacă soluția va fi extinsă în transportul public din municipiu.