Bucătăria indiană este cunoscută pentru condimentele sale vibrante, utilizarea de ierburi proaspete și o mare varietate de arome bogate.

Cea mai mare parte a populației țării preferă mâncarea strict vegetariană sau cu adaos de lapte. Care sunt alimentele incluse în dieta indienilor?

Deși preferințele de gust ale indienilor sunt destul de diferite, totuși aproximativ 80 la sută din populația țării sunt adepții unei diete pe bază de plante. Ei mănâncă, în principal, legume, fructe și linte, practic fără a introduce lapte sau carne în alimentație.

Dietele tradiționale indiene se bazează pe produse proaspăt cultivate, pe ierburi și condimente. Aceasta este combinația perfectă pentru cei care urmează un stil de viață sănătos, scrie dcnews.ro.

O astfel de dietă are multe beneficii pentru sănătate, inclusiv un risc redus de boli de inimă, diabet și anumite tipuri de cancer. În plus, cu dieta indiană este mult mai puțin probabil să dezvolți Alzheimer.

Cercetătorii cred că acest lucru se datorează scăderii consumului de carne și a unui consum mare de legume și fructe. Dieta indiană reduce riscul de boli cronice și promovează pierderea în greutate.

Principalele grupe de produse ale dietei indiene

Dieta se bazează pe alimente bogate în vitamine și alți nutrienți: cereale, legume, fructe, o cantitate mică de lapte și grăsimi sănătoase.

Dieta majorității indienilor este puternic influențată de religia hindusă, potrivit căreia toate ființele vii trebuie apreciate în mod egal. De aceea , dieta lacto-vegetariană este considerată cea mai bună, iar carnea, pestele și ouăle nu sunt recomandate.

Indienii folosesc și o mulțime de condimente parfumate, care sunt foarte benefice pentru organism: busuioc, ghimbir, cardamon, coriandru, curcuma, piper, usturoi.

Turmericul este unul dintre cele mai populare condimente și este cunoscut pentru proprietățile sale antiinflamatorii, antibacteriene și anticancerigene. Un compus numit curcumină combate inflamația din organism, îmbunătățește funcția creierului și reduce factorii de risc pentru bolile de inimă.

Din legume, indienii preferă: vânăte, cartofi, usturoi, roșii, varză, conopidă, spanac. De asemenea, indienii consumă multă verdeață și ciuperci.

Printre fructele consumate de indieni se numără: portocalele, bananele, rodiile, perele, pepenii galbeni, mango, papaya, prunele și merele.

La acestea se adaugă o mare varietate de nuci: caju, migdale, fistic, alune. Sunt completate de semințe de pepene verde, dovleac și susan.

Indienii consumă mazăre, fasole, linte, hrişcă, quinoa, mei, orez basmati și brun, orz.

Cei care își permit că consume produse lactate, beau lapte și chefir, mănâncă iaurt și brânză.

Grăsimile sănătoase pentru dieta indiană provin din laptele de cocos, precum și din uleiul de arahide, susan, măsline și avocado.

Sursele de proteine includ brânza tofu, leguminoasele și produsele lactate, nucile și semințele.
Mesele și gustările sunt preparate din alimente proaspete, aromate generos cu ierburi și condimente.

În plus, adăugarea de legume fără amidon (vinete sau roșii) la masă oferă o creștere a fibrelor, ceea ce te ajută să te simți mai satul pentru o perioadă mai lungă de timp.

Cea mai ușoară modalitate de a reduce excesul de calorii și zahăr este evitarea băuturilor și sucurilor dulci. În dieta indiană pe bază de plante trebuie să consumi apa, inclusiv apa carbogazoasă și ceai neîndulcit.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#alimente #dieta indiana

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.