Decizia a fost luată la reuniunea miniștrilor Apărării ai statelor membre NATO, desfășurată la Bruxelles. Potrivit secretarului adjunct al Alianței Nord-Atlantice, Mircea Geoană, pachetul de asistență este un răspuns la solicitarea Chișinăului și vine să ajute Republica Moldova să facă față provocărilor războiului hibrid, notează ipn.md.

Secretarul adjunct NATO spune că pachetul de asistență este oferit în contextul crizei de securitate din regiune și a războiului hibrid pe care Rusia îl poartă împotriva Republicii Moldova. Mircea Geoană spune că sprijinul întregului bloc NATO este unul non-letal, însă fiecare stat membru NATO poate oferi Republicii Moldova și ajutor de natură militară.

„Folosirea de către Rusia a arsenalului de instrumente din sfera războiului hibrid, la solicitarea Chișinăului, primește un răspuns din partea noastră. Miniștrii au aprobat un pachet de colaborare cu Republica Moldova pe tot ce înseamnă asistență non-letală. Nimic altceva decât sprijin pe reziliență, sprijin pe comunicații, sprijin împotriva dezinformării. De asemenea, pe plan bilateral Guvernul de la Chișinău și președintele Maia Sandu au transmis solicitări de sprijin de natură militară, acest lucru nu se face prin NATO, NATO este un facilitator și mă bucur că Marea Britanie, Germania, România au răspuns acestui apel”, a spus Mircea Geoană în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8.

Mircea Geoană a accentuat că sprijinul oferit vine după ce au existat solicitări din partea Chișinăului în acest sens. Potrivit înaltului oficial NATO, asistența non-letală prevede aspecte de securitate cibernetică și instruire pentru angajați.

„Este un parteneriat pe care îl facem la solicitarea Republicii Moldova. Noi nu am impus nimic, dimpotrivă, am fost foarte receptivi pentru a aproba și finanța aceste solicitări. Reziliența în zona cibernetică este foarte importantă, e vorba și de zona de educație și pregătire. NATO are un program vechi pe care îl vom continua, e vorba de programul Building Integrity, lucrăm cu angajații din sistemul guvernamental pentru a avea capacitatea de a lucra cu proiecte complexe, pentru a fi siguri că există transparență, iar tentația corupției nu există. Deci, e vorba de o combinație de lucruri concrete de natură securitară și aspecte de natură instituțională, pentru că ne dorim un stat care poate să funcționeze și să-și facă datoria față de cetățenii săi”, a mai spus secretarul adjunct NATO, Mircea Geoană.

La data de 13 februarie, președintele Maia Sandu a anunțat public despre existența unui plan al Kremlinului de a schimba puterea de la Chișinău prin acțiuni violente.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit șefului statului, ar exista o bună documentare a locațiilor și aspectelor logistice pentru organizarea unor activități subversive. De asemenea, planul presupune folosirea persoanelor din afara țării pentru acțiunile cu caracter violent.

#Guvern #Mircea Goană #NATO

Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat miercuri, 19 august, că intenționează să se întâlnească cu liderul nord-coreean Kim Jong Un în cursul acestui an și a afirmat că această țară asiatică deține 57 de arme nucleare „foarte puternice”, informează hotnews.ro.

Declarațiile au venit după ce Trump a ordonat oficialilor de la Pentagon să întrerupă exercițiile militare comune cu Coreea de Sud, afirmând că acestea transmiteau Phenianului un mesaj „total inadecvat și ostil” față de o țară care s-a arătat „neamenințătoare și respectuoasă”.

Când a fost întrebat, miercuri, dacă se așteaptă să se întâlnească cu Kim în cursul acestui an, Trump a răspuns: „Da, o voi face”.

Trump a declarat luni că a primit un răspuns de la Kim în urma încercărilor lui de a relua dialogul. The Wall Street Journal a relatat că liderul de la Casa Albă i-a îndemnat pe consilieri să organizeze o întâlnire față în față cu Kim încă din această toamnă.

Misiunea Coreei de Nord la Națiunile Unite din New York nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii cu privire la ultimele declarații ale lui Trump, dar acestea au venit imediat după ce sora influentă a lui Kim, Kim Yo Jong, a afirmat că nu are cunoștință de vreo comunicare recentă între liderii celor două țări.

Kim Yo Jong a mai spus că, deși relația dintre liderii Statelor Unite și Coreei de Nord era „cu adevărat excelentă”, Washingtonul continua să desfășoare exerciții militare alături de Seul și amenința securitatea națională a Phenianului.

Trump a organizat o serie fără precedent de summituri cu Kim în 2018 și 2019, dar eforturile diplomatice au eșuat din cauza cererilor SUA ca Phenianul să renunțe la armele sale nucleare. De atunci, Trump s-a referit în repetate rânduri la Coreea de Nord ca la o „putere nucleară”, deși administrația lui a continuat să solicite denuclearizarea țării și nu o recunoaște oficial ca stat posesor de arme nucleare.

Trump a încercat să relanseze eforturile diplomatice în al doilea mandat al său.

„Îl cunosc foarte bine pe Kim Jong Un, iar el va fi în regulă atâta timp cât noi avem un președinte inteligent”, le-a spus președintele american reporterilor miercuri, în timpul unei vizite la un heliport pe care îl construiește pe istoricul South Lawn al Casei Albe.

„Faptul că mă înțeleg bine cu el – ăsta e un lucru bun, nu unul rău. El are 57 de arme nucleare foarte puternice”, a spus Trump. „Asta nu ar fi trebuit să se întâmple niciodată. Dacă aș fi fost președinte, nu aș fi permis-o. Dar el (Kim, n.r.) le are”, a adăugat președintele SUA.

Faptul că Trump a menționat un număr specific de arme nucleare deținute de Coreea de Nord este unul extrem de neobișnuit, notează Reuters.

Guvernul SUA nu publică oficial o estimare a arsenalului nuclear al Coreei de Nord, deși un raport din 2025 al Serviciului de Cercetare al Congresului a menționat că experții din sectorul neguvernamental estimează că Phenianul a produs suficient material fisionabil pentru până la 90 de focoase nucleare, dar ar fi asamblat aproximativ 50.

În iunie, Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm a estimat că Coreea de Nord „a asamblat, probabil, în jur de 60 de focoase și deține suficient material fisionabil pentru a produce cel puțin încă 30”.

În timpul primului mandat al lui Trump, Kim l-a numit pe acesta „un bătrân senil și deraiat mintal din SUA” și a amenințat că are la dispoziție un „buton nuclear” pe biroul său.

Însă cei doi lideri au transformat acea tensiune în întâlniri față în față, inclusiv un scurt schimb de replici în zona demilitarizată dintre Coreea de Nord și Coreea de Sud, vizită în cadrul căruia Trump a devenit primul președinte american în exercițiu care a pășit pe teritoriul Coreei de Nord.