Miliardarul George Soros susține că înfrângerea Rusiei în războiul din Ucraina va conduce la colapsul „imperiului rus” – evoluție care ar fi apreciată de fostele republici sovietice. Declarațiile au fost făcute joi, în timpul Conferinţei de Securitate de la Munchen, transmite Reuters.

În discursul său, Soros a menționat că SUA vor sprijini Ucraina, dar că Joe Biden l-a avertizat pe Vladimir Zekenski că ajutorul americanilor are „limite” și că al treilea război mondial trebuie evitat cu orice preț. Omul de afaceri nu a precizat sursa informațiilor.

Filantropul american, originar din Ungaria, a adăugat că armata rusă este prost condusă, slab echipată şi demoralizată, iar preşedintele rus Vladimir Putin a trebuit să recurgă la serviciile grupului de mercenari Wagner, pentru a contracara armata ucraineană.

„Ţările din fosta Uniune Sovietică abia aşteaptă să îi vadă pe ruşi înfrânţi în Ucraina, deoarece vor să îşi afirme independenţa. Asta înseamnă că o victorie ucrainenilor ar conduce la destrămarea imperiului rus. Rusia nu ar mai fi o ameninţare pentru Europa şi întreaga lume. Ar fi o mare schimbare spre bine, a declarat miliardarul joi la Munchen, potrivit unui text al discursului său publicat de biroul său.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Soros a mai spus că pariul lui Putin pe grupul de mercenari Wagner, fondat de Evgheni Prigojin, a adus roade doar pe termen scurt.

„Pariul a funcționat. Ucraina a fost nevoită să aleagă între două strategii: să se împotmolească încolţind grupul Wagner sau să-i permită Rusiei o victorie propagandistică, păstrându-şi resursele limitate pentru un contraatac”, a explicat filantropul, adăugând că Ucraina va avea o oportunitate, limitată în timp, la primăvară, după primirea armamentului promis de Occident.

Miliardarul s-a expus și pe seama Chinei. Potrivit lui, strategia „zero COVID-19” a preşedintelui Xi Jinping a zdruncinat încrederea în Partidul Comunist, iar „situaţia actuală îndeplineşte toate condiţiile necesare pentru o schimbare de regim sau o revoluţie”.

În viziunea lui Soros, Rusia – cea mai mare țară de pe planetă și China – a cărei economie este a doua ca mărime din lume, condul topul unor „societăţi închise” în ascensiune, în care individul este subordonat statului.

#conferința de la Munchen #George Soros #Putin #război Ucraina #Soros

Fenomenul climatic El Nino din acest an ar putea fi cel mai intens înregistrat vreodată, ameninţând să provoace condiţii meteorologice extreme la nivel global şi să facă din 2027 cel mai cald an înregistrat vreodată, scriu știrileprotv.ro.

Acest fenomen temporar, amplificat de încălzirea globală provocată de activităţile umane, va oferi o imagine a temperaturilor la care lumea se poate aştepta în mod regulat la sfârşitul anilor 2030, potrivit experţilor, scrie Agerpres, care citează AFP.

Ce este El Nino?

El Nino este o variaţie naturală a climei care determină creşterea temperaturilor de la suprafaţă în centrul şi estul Oceanului Pacific ecuatorial.

Acesta apare atunci când vânturile de est, care în mod normal reţin apele calde în vestul Pacificului, slăbesc temporar şi le permit acestora din urmă să revină la suprafaţă şi să se deplaseze către est.

Când temperaturile de la suprafaţă se menţin peste valorile normale timp de câteva luni, acest lucru provoacă mai multe furtuni deasupra regiunii, „ceea ce are repercusiuni asupra întregii atmosfere terestre”, a explicat Emily Becker, climatolog la Universitatea din Miami, SUA.

În consecinţă, clima devine mai caldă şi mai secetoasă în anumite zone, iar în altele mai răcoroasă şi mai umedă.

Unele efecte ale acestui fenomen sunt deja vizibile. Spre exemplu, perioada de secetă îndelungată şi intensă cu care se confruntă Indonezia a favorizat răspândirea incendiilor care au distrus sute de mii de hectare.

Cu iteraţii mai intense ale El Nino, „ne putem aştepta o înmulţire a acestor consecinţe”, a declarat pentru AFP Michelle L’Heureux, responsabilă în cadrul Centrului de prognoză climatică al Agenţiei Americane pentru Observarea Oceanelor şi Atmosferei (NOAA). Aceste repercusiuni nu sunt, însă, garantate, a precizat ea.

La ce să ne aşteptăm în acest an?

Temperaturile la suprafaţa mării în „Regiunea El Nino 3.4”, o zonă de referinţă din Pacific, se situează în prezent cu 2,6 grade Celsius peste media din ultimii 30 de ani, potrivit renumitului tablou de bord Climate Brink, care se bazează pe datele NOAA. Acesta sintetizează, de asemenea, previziunile, conform cărora fenomenul ar putea atinge în noiembrie un vârf de 3,9 grade Celsius, cu mult peste anomalia de 3 grade Celsius înregistrată în 2015, un an record.

Acest lucru ar trebui să facă din 2027 cel mai cald an înregistrat vreodată, impactul fenomenului El Nino fiind resimţit în principal în anul următor apariţiei sale.

Conform calculelor climatologilor Zeke Hausfather şi Andrew Dessler, El Nino ar putea să aducă o creştere medie a temperaturilor de 0,3 grade Celsius în 2027 la nivel mondial.

„Este ca o previziune a viitorului”, a explicat pentru AFP Dessler, profesor la Universitatea Texas A&M. Pe termen lung, o astfel de creştere ar fi de aşteptat abia în 2037.

Andrew Dessler a precizat, totuşi, că această încălzire se va concentra în principal în zona ecuatorială a Pacificului.

Mike McPhaden, cercetător în cadrul Laboratorului de Mediu Marin al Pacificului din cadrul NOAA, a oferit estimări similare.

„Nu este de neconceput ca în 2027 temperatura să se situeze cu 1,7 grade Celsius peste nivelurile preindustriale”, a declarat el pentru AFP.

Nu există o singură modalitate de a măsura fenomenul El Nino.

În februarie, NOAA a adoptat o nouă metodă de monitorizare a acestuia: Indicele Oceanic Relativ Nino (RONI), care compară anomalia de temperatură din „Regiunea 3.4” cu restul zonelor tropicale şi pe care agenţia îl consideră „mai clar şi mai fiabil”.

Conform acestei clasificări, NOAA a estimat că există o probabilitate de 69% ca fenomenul El Nino din acest an să fie cel mai puternic de la debutul înregistrărilor, în 1950.

Şi încălzirea globală?

Oamenii de ştiinţă sunt de acord că schimbările climatice amplifică efectele fenomenului El Nino.

Atmosfera noastră, încălzită de gazele cu efect de seră, conţine o cantitate mai mare de umiditate, ceea ce poate face ca ploile asociate fenomenului să fie mai intense. În schimb, acolo unde acesta provoacă deja secetă, poate usca şi mai mult solurile.

Nu există, însă, un consens cu privire la efectul de intensificare a fenomenului El Nino pe fondul schimbărilor climatice, chiar dacă încep să apară dovezi în acest sens.

Potrivit lui Mike McPhaden, încălzirea mărilor tropicale face ca vânturile care alimentează fenomenul El Nino să fie mai sensibile, ceea ce, prin convecţie, poate să accelereze dezvoltarea acestui fenomen.

Specialistul se bazează pe indicatori naturali ai climei din trecut, pe înregistrări meteorologice care datează încă din secolul al XIX-lea şi pe modele climatice pentru a-şi susţine concluziile: în ultimul secol, amplitudinea episoadelor El Nino ar fi crescut cu aproximativ 10%.