Cheltuielile cu maşini noi în Rusia au scăzut anul trecut cu peste 50%, industria auto resimţind semnificativ impactul sancţiunilor occidentale introduse după debutul ofensivei ruseşti în Ucraina, producţia s-a redus semnificativ, preţurile au crescut, iar cumpărătorii au ales modelele second hand, mai ieftine, arată datele analizate de Reuters.

Cheltuielile cu maşini noi în Rusia au scăzut cu 52% anul trecut, la 1.500 miliarde de ruble (20,4 miliarde de dolari), în timp ce numărul maşinilor noi vândute a înregistrat un declin de 58,8%.

Industria auto din Rusia a încheiat anul 2022 cu cele mai slabe rezultate de după destrămarea URSS, în condiţiile în care producţia de automobile a scăzut cu 67%, pe măsură ce sancţiunile occidentale şi exodul producătorilor străini au dus la comprimarea pieţei.

Uzinele din Rusia au produs anul trecut 450.000 de automobile, conform datelor publicate recent de Oficiul federal de statistică (Rosstat).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Înainte de 2022, cel mai slab an pentru producţia de automobile a Rusiei după colapsul URSS, în 1991, a fost anul 2009, după criza financiară mondială, când uzinele din Rusia au produs aproape 600.000 de automobile, arată datele firmei de analiză ASM-Holding.

Cheltuielile generale cu maşini noi şi second hand au scăzut cu peste 15% în 2022, inflaţia ducând la creşterea preţurilor şi scăderea standardelor de viaţă, arată datele agenţiei Autostat, în pofida unui avans de 14% al cheltuielilor cu maşini second hand. În aceste condiţii, automobilele second hand au reprezentat aproape trei sferturi din totalul maşinilor vândute în 2022, faţă de un nivel de 55% în 2021.

Analiştii se aşteaptă ca vânzările de maşini noi pe piaţa rusă să crească anul acesta la aproximativ 800.000 de unităţi, de la 687.370 în 2022, dar mult sub nivelul de 1,6 milioane vândute în 2021.

#masini #Rusia #second hand #vanzari

Premierul Vasile Tofan a recunoscut că Republica Moldova alocă o pondere importantă din Produsul Intern Brut pentru educație, însă a admis că rezultatele sistemului nu răspund în totalitate așteptărilor. Declarațiile au fost făcute în cadrul ceremoniei de premiere a laureaților concursului „Pedagogul Anului 2026”, unde șeful Guvernului a vorbit despre finanțarea învățământului și problemele cu care se confruntă sectorul, transmite bani.md.

„6% din PIB este o cifră foarte mare. Din puținul pe care îl avem, o pondere foarte mare merge la învățământ”, a declarat Tofan.

Premierul a comparat nivelul cheltuielilor pentru educație din Republica Moldova cu cel din Estonia și Finlanda, susținând că aceste state alocă mai puțin de 5% din PIB pentru acest domeniu. În același timp, șeful Guvernului a admis că, în pofida resurselor investite, autoritățile nu reușesc să răspundă pe deplin așteptărilor existente în sistem.

„Știu că este o perioadă foarte grea la moment. Știu că așteptările sunt foarte mari. Știu că nu livrăm în totalitate la aceste așteptări”, a spus premierul.

Tofan a dat asigurări că educația va rămâne o prioritate pentru actuala guvernare și că ponderea cheltuielilor pentru învățământ în PIB va fi menținută. Totodată, Tofan a afirmat că investițiile în educație vor continua, fără să anunțe însă măsuri concrete prin care finanțarea actuală ar urma să fie transformată în rezultate mai bune ale sistemului de învățământ.