De fiecare dată când are loc un cutremur foarte puternic în lume, ne întrebăm ce impact poate avea un asemenea seism și asupra Republicii Moldova. Cutremurul devastator produs în sudul Turciei și nordul Siriei în primele ore ale zilei de 6 februarie, dar și cel care a urmat pe 20 februarie, a readus în discuție problema calității construcțiilor, și a rezistenței locuințelor din punct de vedere seismic. Magenta Consulting a realizat o cercetare pe 531 de moldoveni și a aflat ce cred ei despre cât de puternice sunt caselelor.

Magenta a întrebat moldovenii, în ce măsură cred, că în cazul unui cutremur puternic, casa în care locuiesc la moment ar rezista. Rezultatele sondajului arată că, indiferent dacă locuiesc la bloc sau în casă la sol, moldovenii sunt optimiști. 22% dintre respondenți sunt convinși că locuința lor ar rezista cu brio, și doar 11% cred că aceasta s-ar prăbuși.

Totuși, contrar optimismului populației, potrivit seismologilor, multe edificii din țară s-ar prăbuși. Construcțiile cu destinație locativă, de regulă au un termen de rezistență de circa 50-100 de ani, iar foarte multe blocuri au deja termenul depășit. Cele mai vulnerabile clădiri în caz de cutremur puternic sunt clădirile din perioada sovietică, așa-zisele „hrușciovci”, dar și cele construite în ultimii ani pe piloni de beton.

Institutul de Geologie și Seismologie a realizat câțiva ani în urmă o hartă de microzonare seismică a orașului Chișinău. Potrivit acesteia cele mai periculoase zone în cazul unul cutremur foarte puternic ar fi cele din apropierea râului Bâc și în partea de jos a cartierului Botanica, deoarece sunt terenuri saturate cu apă.

Efectele unui cutremur pe teritoriul țării noastre, identic ca și intensitate cu cel produs în Turcia și Siria, nu ar fi la fel de dezastruase, susțin specialiștii de la Institutul Național pentru Fizica Pământului din România. Această ipoteză se explică prin faptul că seismele din Vrancea se produc la o adâncime foarte mare în majoritatea cazurilor, circa 100 km, pe când cel produs în Turcia a avut loc la o adâncime de circa 10 km.

Una din particularitățile observate la cutremurele din Vrancea este că uneori, ruptura este direcţionată spre Bucureşti, alteori – spre Chişinău. În 1977, Bucureştiul a avut de suferit mai mult, iar în 1986 a fost invers, în 1990 situaţia s-a schimbat iar. E posibil ca la următorul cutremur major, Chişinăul să fie afectat mai mult.

Deși este un domeniu de cercetare activ, seismologii nu pot prezice cutremurele. Nimeni nu poate afirma când va avea loc un cutremur major. Se presupune doar, că în Chișinău un seism de peste 6 grade pe scara Richter s-ar solda cu distrugeri masive și pierderi de viață omenești, deoarece majoritatea construcțiilor, mai ales cele vechi, trecând deja prin câteva cutremure nu au fost îngrijite corespunzător și verificate pentru seismo-rezistență.

Din păcate, în Republica Moldova nu există informații despre starea blocurilor, gradul de uzură sau avariere la moment. Și nimeni nu ne poate spune despre cât de mult se respectă sau nu de către dezvoltatorii imobiliari, implementarea normativelor de construcție seismo-rezistente.

Deocamdată, tot ce se poate face este să inspectăm vizual starea locuințelor, și să cunoaștem regulile de conduită în caz de seism.

În timpul cutremurului este important să nu părăsiți locuința. Puteți fi surprinși pe hol, scară unde există risc de accidentare. Nu se va folosi ascensorul și scara.
E important să vă adăpostiți sub grinzile de rezistență, în spațiul ușilor, sub o masă rezistentă.
Deschiderea ușei de la intrare este esențială pentru a evita blocarea ei.
La serviciu sau în locurile publice este bine să folosiți pentru adăpostire locurile specifice spațiului în care v-a surprins mișcarea seismică.
Dacă cutremurul vă găsește în mașină, este imperios să opriți, de dorit pe partea centrală a arterei de circulație și să nu părăsiți automobilul.

De la începutul anului 2023, conform datelor Institutului de Geologie și Seismologie, în Moldova s-au înregistrat 14 seisme, cel mai mare având magnitudinea de 5,7 grade.

Este de menționat că respondenții au vârsta mai mare de 18 ani. Răspunsurile lor au fost colectat în perioada 9-12 februarie curent, prin telefon. Ca și orice cercetare, marja de eroare a acesteia este de +/- 4,38%.

#cutremur #moldoveni

Secretarul britanic al Apărării, Wes Streeting, a afirmat, marți, 27 octombrie, că președintele rus Vladimir Putin „ne pune la încercare și testează hotărârea NATO” și a avertizat că Marea Britanie și Alianța Nord-Atlantică trebuie să fie pregătită pentru scenariul în care „se află în război cu Rusia”, scrie mediafax.ro.

Potrivit The Guardian, el a mai spus că „trebuie să fim pregătiți pentru un scenariu în care Regatul Unit și NATO se vor afla în război cu Rusia”, aducând în discuțiile afirmațiile făcute de Putin înaintea invaziei din Ucraina, contrare acțiunilor întreprinse ulterior.

„Nu pentru că ne dorim războiul – nu avem nimic împotriva poporului rus și nu dorim un război cu Rusia; NATO este o alianță defensivă –, dar când Putin ne asigură că nu are intenția de a provoca un război cu NATO, ne amintim de ceea ce a spus despre Ucraina cu doar câteva zile înainte de invazie”, a subliniat secretarul britanic al Apărării, potrivit sursei citate.

El a continuat spunând că NATO este pregătită „să apere fiecare centimetru din teritoriul său” și a reitera continuarea sprijinului pentru Ucraina.

„Cu cât suntem mai pregătiți să facem față Rusiei, să apărăm fiecare centimetru din teritoriul NATO, cu atât este mai puțin probabil să ne regăsim în acel scenariu. Polonia este unul dintre cei mai mari și, cu siguranță, cel mai de încredere prieten al nostru din Europa, iar noi prețuim și apreciem foarte mult această prietenie”, a adăugat Wes Streeting.

Declarațiile acestuia vin după ce în urmă cu două săptămâni, directorul general al MI5, Sir Ken McCallum, a descris Rusia drept „agresorul numărul unu” și a acuzat Moscova că desfășoară un război hibrid, încercând însă să rămână sub pragul care ar putea provoca un răspuns colectiv al NATO.

Potrivit lui McCallum, Kremlinul încearcă să destabilizeze statele europene în timp ce ofensiva sa militară din Ucraina înregistrează progrese reduse, obținute cu costuri foarte mari.