Parlamentul a găzduit marți, 21 februarie, un grup de tineri din comunitățile etnice prezente în țara noastră, în contextul Zilei internaționale a limbii materne.

Printre oaspeții instituției legislative au fost reprezentanți ai comunităților ucrainene și bulgare, elevi de la Liceul Teoretic „Mihail Koțiubinski” și Liceul Teoretic Bulgar „Vasil Levski”, însoțiți de profesori, dar și copii din familiile refugiaților din Ucraina.

În fața tinerilor a ieșit deputatul PAS, Vitali Gavrouc, care i-a îndemnat să aibă grijă de limba lor maternă, dar și de limba română. Parlamentarul cunoaște opt limbi: româna, rusa, engleza, franceza, italiana, spaniola, germana, dar și limba turcă.

„Câte limbi vorbești de atâtea ori ești om. Cunoașterea mai multor limbi este un avantaj, care deschide multe uși. Totodată, este important să avem grijă de limba maternă și de limba română”, a spus deputatul.

Vitali Gavrouc a menționat că din cei 101 de deputați aproape un sfert reprezintă alte etnii, inclusiv ucraineană și bulgară. Mai mult, pentru prima oară, în actuala legislatură sunt mai mulți deputați din diasporă. Astfel, întreg corpul de parlamentari reprezintă vocea tuturor cetățenilor.

Vizita tinerilor a fost organizată în parteneriat cu Agenția Relații Interetnice.

Ziua internațională a limbii materne este marcată anual, la 21 februarie, pentru a promova diversitatea culturală şi lingvistică din întreaga lume. Ea a fost proclamată de UNESCO în anul 1999.

Tot marți, la Parlament au venit în vizită un grup de 20 tineri de la Casa Republicană de Cultură a Surzilor din Moldova. Deputata Eugenia Cojocari le-a oferit informații despre istoria parlamentarismului în țara noastră și, mai cu seamă, despre cele mai importante funcții ale legislativului în raport cu cetățenii. Turul ghidat, tradus de către interpreta în limbaj mimico-gestual Alla Bargan, a fost organizat în parteneriat cu Asociația Surzilor din Moldova.

#deputati #oaspeti #parlament #tineri

Este anchetă în comuna Bosanci, din județul Suceava, după ce patru persoane care prestau activități în schimbul ajutorului social au fost fotografiate în timp ce foloseau drapelul României pentru a transporta frunze și alte resturi vegetale din curtea primăriei. Imaginile au fost publicate pe internet și au stârnit numeroase reacții. Primarul comunei, Neculai Miron, membru AUR, și-a cerut scuze pentru incident, iar vineri, într-o intervenție în direct la Antena 3 CNN, a explicat cum a ajuns steagul în mâinile celor patru persoane. Edilul a ținut să precizeze și că acestea erau de etnie romă.

Incidentul a avut loc în curtea Primăriei Bosanci, unde patru persoane care desfășurau activități de curățenie au folosit un tricolor pe post de prelată, pentru a aduna și transporta resturile vegetale. Momentul a fost fotografiat de un participant la trafic, iar imaginea a ajuns pe rețelele sociale, unde a provocat indignare.

În urma reacțiilor, primarul Neculai Miron a explicat că, înaintea manifestărilor dedicate Zilei Naționale, viceprimarul a dispus înlocuirea drapelelor uzate din localitate. Steagurile vechi au fost duse într-un spațiu destinat depozitării textilelor, iar unul dintre ele a fost luat de persoanele care efectuau lucrările de curățenie.

Primarul din Bosanci: „Nu ei sunt vinovați. Suntem vinovați noi, ca stat”

Invitat vineri la Antena 3 CNN, Neculai Miron a susținut că administrația locală respectă simbolurile naționale și că drapelul folosit pentru transportarea gunoiului fusese înlocuit tocmai pentru că era uzat.

„Noi avem un deosebit respect, ca instituție și ca persoane, față de drapelul național. În centrul localității avem chiar și un catarg de șase metri, cum în puține localități sunt, în care era arborat steagul. Întrucât a fost uzat, am cumpărat steaguri noi și le-am înlocuit. Cele vechi au fost puse în magazia unde avem textile și a fost luat de acolo de către cetățenii care beneficiază de ajutor social, de naționalitate romă”, a declarat primarul.

Edilul a ținut astfel să precizeze că persoanele care au folosit drapelul erau de etnie romă, deși acest lucru nu avea legătură cu incidentul.

Jurnalistul Mădălina Mihalache i-a atras imediat atenția asupra acestei precizări:

„Nu are legătură cu faptul că sunt de naționalitate romă, pentru că ați ținut dumneavoastră să faceți această precizare. Cetățenii sunt români”.

Primarul a continuat să explice că persoanele implicate nu ar fi înțeles gravitatea gestului și că responsabilitatea ar aparține, în opinia sa, și statului, din cauza lipsei de educație.

„Ei au făcut lucrul acesta fiind inconștienți. Nu ei sunt vinovați. Suntem vinovați noi, ca stat, fiindcă nu am contribuit la educația lor”, a spus Neculai Miron.

Acesta a vorbit și despre eforturile pe care susține că le-a făcut pentru sprijinirea persoanelor vulnerabile din comună. Primarul a afirmat că, de când a preluat funcția, a cumpărat haine pentru acestea din banii săi și cu ajutorul unor antreprenori locali și că a încercat să reducă abandonul școlar.

Primarul AUR spune că oamenii aveau roabe, dar au preferat să folosească drapelul

Întrebat despre responsabilitatea sa în acest caz, Neculai Miron a insistat că persoanele care făceau curățenie aveau la dispoziție echipamentele necesare și că nu exista niciun motiv să folosească steagul României pentru transportarea frunzelor.

„Care este vina mea că niște oameni inconștienți au folosit acel drapel?”, a întrebat edilul, precizând că aceștia aveau la dispoziție roabe, dar ar fi considerat că pot transporta mai repede resturile vegetale cu ajutorul steagului.

Primarul a spus că regretă incidentul și a făcut referire și la reacțiile apărute pe rețelele sociale.

„Am analizat situația. Ei nu au făcut lucrul acesta conștienți. Regretăm faptul de ceea ce s-a întâmplat. Am văzut în mediul online tot felul de insulte”, a declarat acesta.

În timpul intervenției, Neculai Miron a ținut să vorbească și despre apartenența sa politică.

„Sunt mândru că sunt primar AUR și cred în convingerile mele, cred în familie, în libertate”, a afirmat edilul.

Folosirea drapelului României este reglementată prin Legea nr. 75/1994, care stabilește modul în care acesta poate fi arborat și utilizat. În cazul de la Bosanci, rămâne de clarificat cum a fost posibil ca un steag scos din uz să fie luat din spațiul de depozitare și folosit la curățenie, dar și dacă vor fi luate măsuri în urma incidentului.