Atacurile asupra spitalelor, drumurilor și infrastructurii energetice au provocat pene de curent pe scară largă și au perturbat serviciile de bază în Ucraina. Aproximativ 195.000 de copii s-au născut în Ucraina în 2022, pe fonul haosului războiului. Multe din viitoarele mame au fost forțate să nască în subsoluri și adăposturi antiaeriene. Pentru mii de femei însărcinate care nu au acces la servicii esențiale, momentul nașterii este însoțit de pericole suplimentare. La un an de la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, UNFPA – Agenția Națiunilor Unite pentru sănătatea sexuală și reproductivă, avertizează asupra impactului devastator al războiului asupra femeilor și fetelor.

„Fiecare femeie și fată trebuie să aibă acces la servicii de protecție și sănătate sexuală și reproductivă. Acestea nu sunt luxuri pe timp de pace, sunt esențiale pe timp de război și salvează vieți. Femeile și fetele ucrainene au demonstrat o rezistență remarcabilă, iar una din prioritățile UNFPA este accesul la serviciile și sprijinul esențial de care au nevoie, mai ales pentru femeile însărcinate și pentru supraviețuitoarele violenței sexuale și a altor forme de violență”, a declarat Dr. Natalia Kanem, Directoarea Executivă UNFPA.

Cu sprijinul partenerilor, UNFPA furnizează servicii de sănătate reproductivă în toată Ucraina, inclusiv în zonele apropiate de linia frontului, precum și în Republica Moldova. Peste o treime din toate nașterile din Ucraina, aproximativ 68.500 în anul 2022 – s-au produs la una dintre cele 51 de maternități susținute de UNFPA. În Republica Moldova, peste 15 mii de femei refugiate și băștinașe, au născut în condiții mai sigure, datorită celor șapte maternități și a unităților de terapie intensivă pentru mamă și nou-născut dotate de UNFPA Moldova în cele 365 de zile de război.

Războiul și strămutarea în masă pe care le-a provocat acesta, au crescut riscurile violenței sexuale, inclusiv cele de exploatare și abuz. Ca parte a răspunsului la criză, prin intermediul serviciilor de protecție susținute de UNFPA în Ucraina pe parcursul ultimului an, peste 120.000 de persoane au primit asistență și informații privind prevenirea violenței în bază de gen. La fel, prin intermediul Spațiilor Sigure, UNFPA oferă asistență pentru femeile și fetele care fug din calea războiului atât în țara de origine, cât și în cele de destinație. În Republica Moldova peste 20 mii de fete și femei au beneficiat de suport și servicii specializate în cele 28 de Spații Sigure create.

În 2023, UNFPA are nevoie de 99 de milioane de dolari pentru a oferi servicii de sănătate reproductivă și protecție în Ucraina, Republica Moldova și alte țări vecine, care găzduiesc refugiați, și solicită statelor membre și donatorilor să susțină și să sporească finanțarea în acest scop.

„Femeile și fetele reprezintă peste 60 la sută dintre persoanele refugiate care vin în Republica Moldova. UNFPA va continua să investească în consolidarea sistemului național de sănătate reproductivă și de protecție socială, asigurându-se că toate femeile sunt tratate cu demnitate în această perioadă dificilă de criză și au acces la servicii de bază care salvează vieți”, a declarat Nigina Abaszada, Reprezentanta Rezidentă UNFPA în Republica Moldova.

„Războiul din Ucraina a fost, de asemenea, un război împotriva femeilor și fetelor. De la furnizarea de servicii de sănătate sexuală și reproductivă până la asigurarea accesului la servicii de protecție pentru supraviețuitoarele violenței în bază de gen și a violenței sexuale, UNFPA prioritizează intervențiile care salvează vieți și care îi vizează pe cei care au cea mai mare nevoie”, a spus Jaime Nadal, Reprezentantul UNFPA în Ucraina.

Criza din Ucraina în cifre:

În ultimul an, aproape o treime din populația Ucrainei sau aproximativ 14 milioane de persoane au fost forțate să-și părăsească locuințele.
În ultimul an au avut loc peste 760 de atacuri asupra unităților de sănătate.
Aproximativ 195.000 de bebeluși s-au născut în Ucraina în 2022.
Peste 3,5 milioane de persoane au nevoie de servicii de prevenire și răspuns la violența în bază de gen.
10 milioane de persoane din Ucraina sunt expuse unui risc major sau suferă deja de stres acut, anxietate, depresie și stres post-traumatic.

Sprijinul umanitar UNFPA pentru Ucraina și Moldova în 2022:

Aproximativ 68.500 de femei – peste o treime dintre femeile care au născut în Ucraina în 2022 – au născut în maternități susținute de UNFPA.

În Ucraina, UNFPA a stabilit:

○ Peste 48 de centre pentru supraviețuitoarele violenței și pentru femeile expuse riscului, inclusiv adăposturi, o linie telefonică națională și peste 100 de echipe mobile de sprijin psihosocial.

○ 20 de clinici mobile de sănătate care asigură îngrijirea sănătății reproductive, inclusiv planificarea familială și îngrijirea prenatală și postnatală, în unele dintre zonele cele mai greu accesibile din Ucraina.

○ O maternitate mobilă complet echipată în orașul Kharkov, care oferă îngrijiri obstetricale de urgență, inclusiv operații cezariene.

○ UNFPA a livrat peste 115 tone de medicamente și echipamente pentru sănătatea reproductivă la peste 50 de spitale și centre perinatale din Ucraina, inclusiv produse pentru îngrijirea obstetricală în situații de urgență și managementul clinic al violului. Acest volum este suficient pentru asigurarea nevoilor de sănătate reproductive a 7,2 milioane de oameni.

În Republica Moldova:

○ UNFPA a stabilit un parteneriat cu Guvernul care asigură atât comunitățile de refugiați, cât și cele gazdă, să aibă acces gratuit la servicii de sănătate maternă și reproductivă prin sistemul național de sănătate.

○ UNFPA a modernizat și dotat nouă spitale specializate cu săli de operație suplimentare, săli de naștere și unități de terapie intensivă pentru mame și nou-născuți.

○ UNFPA a donat Guvernului 20 de ambulanțe pentru a îmbunătăți timpul de referință pentru femeile care au nevoie de îngrijiri obstetricale de urgență în regiunile greu accesibile.

○ UNFPA a creat 28 de Spații Sigure pentru supraviețuitoarele violenței și femeile aflate în situații de risc, precum și Echipe Mobile care acoperă toate regiunile țării.

#femei #sanatate #un an de razboi #UNFPA Moldova

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.