Rusia intenționat și-a intensificat retorica privind un eventual atac al Ucrainei asupra regiunii transnistrene pentru a determina Kievul să-și țină blocați mii de soldați în regiunea Odessa. Opinia aparține expertului în geopolitică de la București, Armand Goșu. Potrivit comentatorului politic, Ucraina nu va ataca regiunea transnistreană pentru că nu-și dorește deschiderea unui nou front, notează ipn.md.

Expertul în geopolitică, Armand Goșu, spune că riscurile privind destabilizarea situației în regiunea transnistreană vor exista atât timp cât va dura războiul. Potrivit expertului, regimul de la Tiraspol nu-și dorește o escaladare a conflictului, iar prin retorica sa, Rusia nu face decât să disperseze armata ucraineană pentru a o slăbi.

„Rusia a escaladat acest conflict, deocamdată doar verbal cu Republica Moldova, pentru că Rusia vrea să deschidă un nou front de luptă împotriva Ucrainei. Rusia vrea să amintească Ucrainei că trebuie să țină 10-15 mii de soldați la granița cu Transnistria pentru că există o amenințare la adresa securității Ucrainei. Ca să nu-i treacă Kievului prin cap să ia soldații din regiunea Odessa și să-i trimită în Donbas. Ucraina e obligată de acest context să-și blocheze mii de soldați în regiunea Odesa. Miza lui Putin este să lungească frontul de luptă împotriva Ucrainei. Iar o tensionare a situației în Transnistria ar fi un cadou nemaipomenit pentru armata rusă, i-ar ușura sarcina pe alte fronturi de luptă”, a spus Armand Goșu în cadrul emisiunii „În Profunzime” de la ProTV Chișinău.

Potrivit expertului, retorica tot mai insistentă a Kremlinului privind un eventual atac al Ucrainei asupra regiunii transnistrene vine să tensioneze relațiile dintre Chișinău și Kiev. De asemenea, Rusia își dorește să inducă o stare de incertitudine și suspiciune privind intențiile reale ale conducătorilor celor două state.

„Rusia urmărește două obiective, să strice relația dintre Chișinău și Kiev. Și doi, sugerând un atac al ucrainenilor asupra Transnistriei, să fie un îndemn la adresa Kievului să acționeze, să-i stimuleze pe ucraineni să facă acest pas greșit. Ucraina are treabă la ea acasă, ea trebuie să-și elibereze propriul teritoriu de ruși. În cazul în care Rusia va încerca o diversiune la Tiraspol, cred că Moldova fi cea care va cere Ucrainei să intervină în Transnistria, pentru că Ucraina are cu ce să acționeze. Acum, elita politică, economică transnistreană, grupul Sheriff n-are niciun interes ca să se lase utilizat de Putin”, a mai spus comentatorul politic de la București, Armand Goșu.

Ieri, liderul separatist Vadim Krasnoselski a menționat că situația creată în jurul regiunii transnistrene este tensionată, însă nu există un pericol iminent la adresa securității regiunii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Liderul de la Tiraspol a menționat că „dacă va exista o amenințare reală la adresa cetățenilor, personal va oferi informații în acest sens”.

#amenintare #Armand Goșu #Tiraspol #Ucraina

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.