Primarul Capitalei, Ion Ceban, se află în aceste zile într-o deplasare de serviciu în Israel. Astăzi, edilul a avut o întrevedere cu Președintele Parlamentului, Amir Ohana.

„Am discutat despre obiectivele Chișinăului, despre colaborarea bună pe care o are municipalitatea cu membrii Comunității evreiești din Chișinău și despre proiectele comune. Am mulțumit conducerii Israelului pentru ajutorul oferit municipalității în perioada crizei refugiaților și despre implicarea în gestionarea și ajutorul evreilor și a altor etnii care au venit din Ucraina pe teritoriul Chișinăului”.

Totodată, Ceban a transmis și invitația pentru participare la evenimentele dedicate comemorării victimelor Holocaustului și cu ocazia împlinirii a 120 de ani de la Pogromul din Chișinău, care vor fi organizate la Chișinău în perioada 20-21 aprilie.

„La fel, am oferit invitația pentru reprezentanții Parlamentului la Forumul Social care va fi organizat de Primăria capitalei și va avea loc la Chișinău în perioada 4-6 mai”, spune Ion Ceban.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Ion Ceban #Israel #municipalitatea #Presedintele Parlamentului

La 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au semnat, la Moscova, Pactul Ribbentrop-Molotov, un tratat de neagresiune care a schimbat radical echilibrul politic din Europa și a deschis calea pentru declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial. Documentul a fost semnat de miniștrii de externe ai celor două state, Joachim von Ribbentrop și Viaceslav Molotov, în prezența lui Iosif Stalin, transmite IPN.

Tratatul, valabil 10 ani, a fost însoțit de un protocol secret prin care cele două puteri își delimitau sferele de influență în Europa de Est. În baza acestuia, teritorii din regiune au fost ulterior împărțite între Germania nazistă și URSS. La scurt timp, Germania a atacat Polonia din vest, iar Uniunea Sovietică a invadat-o din est, începând împărțirea teritoriului polonez între cele două regimuri totalitare.

Consecințele pactului au fost dramatice pentru statele din Europa Centrală și de Est. Uniunea Sovietică a anexat, în perioada următoare, teritorii din România, țările baltice și alte zone ale regiunii, în timp ce populațiile din teritoriile ocupate au fost supuse represiunii, deportărilor și altor forme de persecuție. Pactul este considerat unul dintre actele care au contribuit decisiv la instaurarea unei perioade de dominație totalitară în centrul și estul Europei.

În iunie 1941, Germania nazistă a încălcat înțelegerea și a atacat Uniunea Sovietică, declanșând operațiunea Barbarossa. Alianța de conjunctură dintre Hitler și Stalin s-a încheiat astfel, însă efectele acordului din 1939 au continuat să se manifeste mult timp după dispariția celor două regimuri. România, Polonia, Finlanda, Letonia, Estonia și Lituania au fost țările afectate direct de schimbarea frontierelor în urma pactului și a politicii sovietice de expansiune.

La 87 de ani de la semnarea documentului, deși Germania nazistă și Uniunea Sovietică au dispărut, consecințele deciziilor luate de cele două regimuri continuă să influențeze relațiile și percepțiile politice din Europa Centrală și de Est.