Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a reafirmat marți, 28 februarie curent, dorința țării sale de a începe anul acesta negocierile de aderare la Uniunea Europeană, apreciind că 2023 este momentul pentru o astfel de decizie.

Într-o serie de mesaje pe Twitter menite să marcheze împlinirea unui an de când a semnat cererea de aderare a țării sale la UE, Zelenski a afirmat că “Ucraina a fost întotdeauna Europa, Ucraina va fi întotdeauna Europa”.

“În urmă cu un an, în a 5-a zi de război total, Ucraina a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană și a obținut statutul de candidat. Anul acesta este momentul să decidem asupra lansării negocierilor de aderare”, a scris liderul ucrainean.

Tot el a spus că “Ucraina este cea care a unit UE mai mult ca niciodată”, referindu-se la faptul că sprijinul europenilor pentru apărarea Ucrainei este ceea ce i-a unificat pe aceștia.

“Este Ucraina cea care apără valorile europene pentru generațiile viitoare. Este Ucraina în care Europa devine întreagă, liberă și în pace. Împreună în luptă, împreună în victorie. Trăiască Europa! Trăiască libertatea!”, a adăugat el.

🇺🇦 has always been Europe, 🇺🇦 will always be Europe. We’ve already guaranteed it. A year ago, on the 5th day of the full-scale war, 🇺🇦 applied to join the European Union and secured the candidate status. This year is the time to decide on the launch of membership negotiations.1/2

— Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) February 28, 2023

Anul trecut, la data de 28 februarie, la patru zile de la debutul agresiunii militare a Rusiei în Ucraina, președintele ucrainean a semnat cererea de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană. La data de 17 iunie, Comisia Europeană a recomandat Consiliului European să acorde statutul de țări candidate la UE pentru Ucraina și Republica Moldova, fapt care s-a întâmplat o săptămână mai târziu.

“De 27 de ori da!” – Șefii de stat sau de guvern din cele 27 de state membre ale UE, reuniți la Bruxelles în perioada 23-24 iunie, au recunoscut perspectiva europeană a Ucrainei, a Republicii Moldova și a Georgiei și au decis să acorde statutul de țară candidată Ucrainei și Republicii Moldova, oficializând o decizie istorică la exact 120 de zile de la debutul agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei.

Anul acesta, în cadrul summitului UE-Ucraina de la Kiev și a participării în premieră a lui Volodimir Zelenski la reuniunea Consiliului European de la Bruxelles, Ucraina a solicitat începerea negocierilor de aderare la UE în acest an.

În ceea ce privește procesul de aderare a Ucrainei, UE va decide cu privire la măsurile ulterioare, precum începerea negocierilor, după ce Ucraina va îndeplini condițiile prevăzute în avizul Comisiei Europene privind cererea sa de aderare la UE.

Comisia Europeană va prezenta un raport cu privire la îndeplinirea condițiilor de către Ucraina în cadrul pachetului de extindere periodic în 2023.

Pentru a deveni stat membru, o țară candidată trebuie să îndeplinească condiții cunoscute sub denumirea de “criteriile de la Copenhaga”: instituții stabile care să garanteze democrația, statul de drept, respectarea drepturilor omului şi protecția minoritarilor; economie de piață funcțională, precum şi capacitatea de a face față presiunilor concurențiale din piața internă; capacitatea de a-şi asuma obligațiile de stat membru, inclusiv adeziunea la obiectivele politice, economice şi monetare ale Uniunii Europene.

#Ucraina #UE #Vladimir Zelenski

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.