Datorită curajului și rezistenței Ucrainei, dar și a sprijinului partenerilor externi, Republica Moldova nu este amenințată miliar la această etapă, susține vicepremierul și ministrul de Externe, Nicu Popescu. Oficialul declară, însă, că, chiar și așa, riscurile la care este supusă Republica Moldova continuă să persiste. „Ne confruntăm cu un război hibrid”, a declarat Popescu în cadrul emisiunii „În Context” de la postul public de televiziune.

„Noi avem o geografie, avem o situație regională și sprijin extern care ne permite la această etapă să nu ne simțim amenințați militar și acest lucru, evident, se datorează faptului că Ucraina rezistă și că are aceasta capacitate să mențină linia frontului, armata rusă, relativ departe de frontiera noastră”, a declarat vicepremierul Nicu Popescu.

Riscurile la adresa țării noastre continuă, însă, să persiste, susține ministrul de Externe, chiar dacă nu există o amenințare militară în aceste zile, ținând cont de direcția războiului pe care-l poartă Rusia împotriva Ucrainei. Principalele riscuri, potrivit oficialului, sunt cele de ordin hibrid: atacurile cibernetice, alertele cu bombă, protestele organizate și plătite sau încercările oligarhilor de la Chișinău, în comun cu Federația Rusă, de a destabiliza situația în țară.

„La această etapă acestea sunt riscurile și pentru a le gestiona și a le minimaliza capacitatea acestor oligarhi și actori ostili țării noastre, pentru a minimiza aceste riscuri, lucrăm cu partenerii noștri externi. În acest context, vine și solicitarea foarte clară a autorităților noastre de sancționarea a celor indivizi care încearcă și continuă să încerce să destabilizeze situația din Republica Moldova. Trebuie să menționez că aceste tentative nu au început ieri și nici săptămâna trecută”, a mai declarat oficialul.

În acest context, vicepremierul Nicu Popescu a comentat, în cadrul interviului acordat postului public de televiziune, declarațiile tot mai acide ale Moscovei cu privire la Republica Moldova. Potrivit oficialului, valul de „declarații false” ale Moscovei nu sunt nimic altceva decât „o tentativă de destabilizare psihologică” a Republicii Moldova.

„Republica Moldova va adera la UE, se va moderniza, va deveni o democrație și mai consolidată, cu ajutorul UE, al României, cu care avem aceeași cultură, aceeași istorie. Prin europenizarea țării noastre, prin aderarea la UE, sunt sigur că vom găsi și acel context pașnic pentru integrarea pașnică a țării noastre”, a conchis șeful diplomației de la Chișinău.

Amintim că ministrul de Externe, Nicu Popescu, a cerut, recent, Uniunii Europene, să impună sancțiuni contra oligarhilor moldoveni acuzați că ajută Moscova să destabilizeze țara în efortul de a răsturna guvernul pro-occidental de la Chișinău. La rândul său, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că Uniunea Europeană ar face „un mare serviciu Republicii Moldova” dacă s-ar alinia, după modelul Statelor Unite și Marii Britanii, sancțiunilor împotriva oligarhilor care destabilizează situația în țara noastră. Ulterior, eurodeputatul Siegfried Mureșan a declarat, în cadrul unui interviu pentru Radio Moldova, că Uniunea Europeană își va modifica și extinde regimul de sancțiuni, astfel încât persoanele ce instigă la încălcarea ordinii democratice și care folosesc resurse ilicite pentru tentative de destabilizare să fie incluse în listele de sancțiuni ale blocului comunitar.

Precizăm că, la sfârșitul anului trecut, SUA și Marea Britanie au impus sancțiuni oligarhilor moldoveni Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor, fugiți din țară, „pentru acțiuni legate de corupție sistemică și interferență în alegerile din Republica Moldova, susținută de Kremlin”. Atunci, Ilan Șor a spus că decizia Marii Britanii nu-l afectează în niciun fel, iar Vladimir Plahotniuc nu a venit cu nici o reacție.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Ministrul de Externe #Nicu Popescu #Republica Moldova #risc militar

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.