Datorită curajului și rezistenței Ucrainei, dar și a sprijinului partenerilor externi, Republica Moldova nu este amenințată miliar la această etapă, susține vicepremierul și ministrul de Externe, Nicu Popescu. Oficialul declară, însă, că, chiar și așa, riscurile la care este supusă Republica Moldova continuă să persiste. „Ne confruntăm cu un război hibrid”, a declarat Popescu în cadrul emisiunii „În Context” de la postul public de televiziune.
„Noi avem o geografie, avem o situație regională și sprijin extern care ne permite la această etapă să nu ne simțim amenințați militar și acest lucru, evident, se datorează faptului că Ucraina rezistă și că are aceasta capacitate să mențină linia frontului, armata rusă, relativ departe de frontiera noastră”, a declarat vicepremierul Nicu Popescu.
Riscurile la adresa țării noastre continuă, însă, să persiste, susține ministrul de Externe, chiar dacă nu există o amenințare militară în aceste zile, ținând cont de direcția războiului pe care-l poartă Rusia împotriva Ucrainei. Principalele riscuri, potrivit oficialului, sunt cele de ordin hibrid: atacurile cibernetice, alertele cu bombă, protestele organizate și plătite sau încercările oligarhilor de la Chișinău, în comun cu Federația Rusă, de a destabiliza situația în țară.
„La această etapă acestea sunt riscurile și pentru a le gestiona și a le minimaliza capacitatea acestor oligarhi și actori ostili țării noastre, pentru a minimiza aceste riscuri, lucrăm cu partenerii noștri externi. În acest context, vine și solicitarea foarte clară a autorităților noastre de sancționarea a celor indivizi care încearcă și continuă să încerce să destabilizeze situația din Republica Moldova. Trebuie să menționez că aceste tentative nu au început ieri și nici săptămâna trecută”, a mai declarat oficialul.
În acest context, vicepremierul Nicu Popescu a comentat, în cadrul interviului acordat postului public de televiziune, declarațiile tot mai acide ale Moscovei cu privire la Republica Moldova. Potrivit oficialului, valul de „declarații false” ale Moscovei nu sunt nimic altceva decât „o tentativă de destabilizare psihologică” a Republicii Moldova.
„Republica Moldova va adera la UE, se va moderniza, va deveni o democrație și mai consolidată, cu ajutorul UE, al României, cu care avem aceeași cultură, aceeași istorie. Prin europenizarea țării noastre, prin aderarea la UE, sunt sigur că vom găsi și acel context pașnic pentru integrarea pașnică a țării noastre”, a conchis șeful diplomației de la Chișinău.
Amintim că ministrul de Externe, Nicu Popescu, a cerut, recent, Uniunii Europene, să impună sancțiuni contra oligarhilor moldoveni acuzați că ajută Moscova să destabilizeze țara în efortul de a răsturna guvernul pro-occidental de la Chișinău. La rândul său, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că Uniunea Europeană ar face „un mare serviciu Republicii Moldova” dacă s-ar alinia, după modelul Statelor Unite și Marii Britanii, sancțiunilor împotriva oligarhilor care destabilizează situația în țara noastră. Ulterior, eurodeputatul Siegfried Mureșan a declarat, în cadrul unui interviu pentru Radio Moldova, că Uniunea Europeană își va modifica și extinde regimul de sancțiuni, astfel încât persoanele ce instigă la încălcarea ordinii democratice și care folosesc resurse ilicite pentru tentative de destabilizare să fie incluse în listele de sancțiuni ale blocului comunitar.
Precizăm că, la sfârșitul anului trecut, SUA și Marea Britanie au impus sancțiuni oligarhilor moldoveni Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor, fugiți din țară, „pentru acțiuni legate de corupție sistemică și interferență în alegerile din Republica Moldova, susținută de Kremlin”. Atunci, Ilan Șor a spus că decizia Marii Britanii nu-l afectează în niciun fel, iar Vladimir Plahotniuc nu a venit cu nici o reacție.
