Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) anunță că averificat unitățile de producere a plăcintelor din țară. În rezultat s-a stabilit că o mare parte din agenți economici apelează la practici comerciale înșelătoare la etichetarea plăcintelor expuse spre comercializare.

Astfel, aproximativ 80 % din produse denumite „Plăcinte cu brânză” nu conțin brânză proaspătă de vaci în calitate de umplutură.

Potrivit ANSA, plăcintele cu brânză conțin în amestec cu produse pe bază de grăsimi vegetale, care, fiind consumat în cantități excesive poate dăuna sănătății.

„În calitate de umplutură se utilizează un produs alimentar pe bază de grăsimi vegetale compus din ulei de palmier hidrogenat, ulei de soia, ulei de floarea soarelui cu adaos de lapte degresat, care după consistență doar imită brânza proaspătă de vaci. În aceste cazuri, au fost prelevate probe atât de umplutură cât și de plăcinte expuse spre comercializare”, anunță ANSA.

Rezultatele de laborator arată că în unele cazuri, conținutul de acizi grași trans în umplutură este excesiv de ridicat, și anume 51g/100g de grăsime, cantitate ce depășește de peste 25 ori limita stabilită la nivel European (2g/100g de grăsime). În plăcinte cel mai înalt conținut de acizi grași trans constatat, constituie 23 g/100g de grăsime, care la fel depășește nivelul European de 2g/100g.

„Au fost emise prescripții de modificare a etichetei produselor în conformitate cu legislația în vigoare, astfel încât consumatorii să nu fie înșelați când aleg să procure un produs alimentar. Agenții economici care nu vor respecta modificările vor fi sancționați”.

Potrivit ANSA, este interzisă utilizarea denumirii Plăcintă cu „brânză” pentru produsele a căror umplutură nu conțin brânză de vaci, sau conțin un amestec de brânză de vaci cu produs alimentar pe bază de grăsimi vegetale. De asemenea, agenții economici sunt obligați să indice lista tuturor produselor pe un afiş, anunţ sau în orice altă formă, fără riscul de confuzie pentru consumator.

Conținutul de acizi grași trans în produsele alimentare urmează în scurt timp să fie reglementată și în Republica Moldova. Astfel va permite inspectorilor ANSA să aplice măsurile restrictive de rigoare, care se pot solda chiar cu privarea de dreptul de a desfășura o anumită activitate pe un termen de la 3 luni la un an, pentru agenții economici care vor continua să plaseze pe piață produse alimentare periculoase pentru sănătatea consumatorilor.

La rândul lor, consumatorii sunt îndemnați să citească cu atenție eticheta produselor expuse spre comercializare și să solicite de la comercianți informații detaliate cu privire la lista ingredientelor utilizate la fabricarea produselor, iar în cazul în care depistează produse alimentare cu abateri de la prevederile legislației în domeniul alimentar, să depună petiție la Agenție.

Consumul de alimente bogate în acizi grași trans prezintă un risc major pentru sănătatea consumatorilor. Conform studiilor efectuate de Organizația Mondială a Sănătății un aport mare de acizi grași trans crește în mod semnificativ riscul de boli cardiace, mai mult decât orice alt nutriment cu număr de calorii similar.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#ANSA #consumatori #placinta

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.