Acum trei ani, în această zi, a fost confirmat primul caz de COVID-19 în Republica Moldova, la o femeie în vârstă de 48 de ani revenită din Italia. Din cauza acestui virus, în țara noastră au murit aproape 12 000 de persoane. De la prima apariție a virusului și până acum, peste 670 de milioane de oameni din întreaga lume au făcut diverse forme de COVID. În prima jumătate a anului 2020, țara noastră s-a confruntat cu mari provocări și incertitudine, întrucât nimeni nu știa cum să trateze sau să prevină răspândirea virusului, afirmă președinta Comitetului Național de Experți în Imunizare, Ninel Revenco. Ea a declarat pentru Radio Moldova că acest virus va deveni o obișnuință, iar oamenii trebuie să fie mai puternici în fața acestuia.

Primele cazuri individuale de COVID-19 se presupune că au fost înregistrate în luna noiembrie 2019 în Suedia. Totuși, primul caz la nivel mondial a fost raportat cu o lună mai târziu, la sfârșitul lunii decembrie. În Republica Moldova primul caz a fost confirmat oficial la data de 7 martie 2020. Ulterior, urmare a creșterii numărului de cazuri, pe teritoriul țării a fost instituit cod roșu de alertă epidemiologică, schimbat succesiv pe parcursul acestor ani, în funcție de numărul cazurilor confirmate pozitiv.

În contextul crizei pandemice, Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică a aprobat un set de măsuri, printre care suspendarea procesului educațional, sistarea transportului feroviar internațional de pasageri și oprirea temporară a activității comerciale, cu excepția magazinelor alimentare, farmaciilor și a benzinăriilor.

Pe parcursul primului an de pandemie, numărul cazurilor de COVID-19 a crescut constant, cu perioade de ascensiune în lunile noiembrie și februarie. Campania de vaccinare împotriva virusului pandemic a demarat la începutul lunii martie anul 2021. Până în prezent, cu schema completă s-au vaccinat peste un milion de cetățeni. Însă relaxarea continuă a măsurilor restrictive și rata redusă de vaccinare s-a soldat cu un nou val de infectări, începând cu luna august 2021.

Răspândirea tulpinii Delta și confirmarea prezenței variantei Omicron a virusului pe teritoriul țării au condus la o creștere exponențială a cazurilor de COVID-19. La începutul anului 2023 s-a înregistrat un nou val de îmbolnăviri, provocat de noua tulpină a coronavirusului, denumită Kraken. Ultimul val puternic a lovit țara noastră în luna iulie anul trecut, atunci înregistrându-se o creștere a cazurilor noi de COVID-19 cu peste 80 la sută timp de o săptămână.

„Pentru mine a fost o situație foarte alarmantă, îngrijorătoare din cauza neștiinței. Oricum virusul mai luptă cu noi, apar noi și noi tulpini, să înțelegem că cu dânsul trebuie să supraviețuim și trebuie să fim mai puternici în fața acestui mic inamic. La ziua de astăzi deja situația este alta. Avem arme contra acestui virus, vorbesc de profilaxia prin vaccinare, vorbesc de preparate antivirale. Deci, suntem mai siguri”, a declarat Ninel Revenco.

În prezent, cazurile de infectare cu virusul pandemic sunt în ușoară scădere. În perioada 27 februarie-5 martie, Ministerul Sănătății a raportat aproximativ 3 700 de cazuri de COVID-19 și 15 decese. De la începutul pandemiei, în Republica Moldova au fost înregistrate circa 608 000 de îmbolnăviri și aproximativ 12 000 de decese asociate noului coronavirus, potrivit autorităților din sănătate. Peste 670 de milioane de cazuri de infectare cu virusul pandemic și aproximativ 7 milioane de decese au fost înregistrate în întreaga lume.

#COVID-19 #virus

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.