Comisia Electorală Centrală (CEC) din Comrat a anunțat primii doi candidați înregistrați în cursa pentru alegerile bașcanului, care vor avea loc pe 30 aprilie curent, când va expira mandatul Irinei Vlah. Cu câteva zile înainte, Irina Vlah comentase precampania acestor alegeri, la emisiunea „Puterea A Patra”, ediția de luni, 6 martie curent, dând de înțeles că nu s-au depus suficiente eforturi.

„Prima dată văd așa campanie… Oamenii nu înțeleg ce se întâmplă, nu știu lista candidaților. Pun multe întrebări, cu cine noi putem să lucrăm mai departe? Săptămânile viitoare poate vom avea o claritate cine va fi favorit în această cursă. Acum, toți sunt pe o linie. La început toți au probleme în a fi cunoscuți, lumea nu știe despre acești candidați și încrederea acum în toți sunt la 7-8 procente. De aceea, ei trebuie să lucreze mult”, a declarat Irina Vlah, explicând că, până a candida la alegerile de bașcan în 2015, a muncit pentru asta din 2010.

Astfel, potrivit ei, va avea loc cu siguranță al doilea tur, pentru că niciunul nu are șanse să obțină voturile necesare din primul.

„Eu am reușit, dar am lucrat mult timp, am început în 2010. Am lucrat 4 ani, până la 2015. În fiecare zi am fost în regiune, am știut fiecare om care trăiește acolo. Am lucrat mult. Eu nu am văzut ca, ultimii 4 ani să lucreze cineva, cum am lucrat eu. Eu cred că fiecare candidat care vrea să câștige la alegeri tebuie să lucreze nu doar două luni în campanie, ci 4 ani”.

Pe lângă Nicolae Dudoglo și Grigori Uzun, deja înregistrați, deputații APG Serghei Cimpoeș și Serghei Cernev, precum și foștii bașcani Mihail Formuzal și Dmitri Croitor și-au arătat intenția de a candida. Erau zvonuri și despre Vadim Ceban de la Moldovagaz și Alexandr Stoianoglo, procurorul general suspendat. Ambii însă au negat.

Irina Vlah guvernează din 15 aprilie 2015 în UTA Găgăuzia. Ea este prima femeie care a ajuns în funcția de bașcan, deținând două mandate consecutive, iar conform legii nu mai are dreptul să mai candideze.

VIDEO Irina Vlah va rămâne în politică. Nu oferă multe detalii, dar este convinsă că Maia Sandu nu va mai fi președintă

#alegeri #bascan #Irina Vlah

Diplomații francezi, germani și britanici elaborează propriul format de negocieri pentru încetarea războiului din Ucraina, cu scopul de a-și asigura un rol în acest proces și de a evita să fie excluși de administrația președintelui american Donald Trump, a relatat The New York Times, conform Kyiv Post.

Oficialii europeni au declarat că cele trei țări colaborează pentru a se asigura că Europa își menține o poziție la masa negocierilor. Parisul și Berlinul preiau inițiativa în formularea unei poziții comune la nivel european, în timp ce Londra participă cu prudență, din cauza unor considerente legate de relația sa cu Washingtonul.

Diplomații au subliniat că soluționarea conflictului din Ucraina și relațiile viitoare cu Rusia reprezintă chestiuni de securitate cruciale pentru Europa, ceea ce exclude dependența totală de Statele Unite, pe care le consideră din ce în ce mai imprevizibile. Deși liderii europeni recunosc că orice negocieri cu Moscova vor fi mediate de SUA, aceștia solicită garanții că un acord de pace nu va fi încheiat fără implicarea lor. Detaliile privind modelele de participare europeană aflate în prezent în discuție nu au fost făcute publice, transmite Digi24.

Manevrele diplomatice din Europa coincid cu dificultățile întâmpinate de Ucraina în numirea unui nou ambasador în SUA. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski se străduiește să găsească un candidat cu suficientă experiență, în urma demiterii anterioarei reprezentante, Olga Stefanîșina, pe 3 august. Liderul de la Kiev a confirmat că i-a oferit postul de ambasador Iuliei Sviridenko, care a ocupat funcția de prim-ministru până pe 16 iulie. Sviridenko a refuzat funcția.

Politicienii și foștii oficiali ucraineni au indicat că potențialii candidați ezită să accepte această funcție. Ivanna Klympush-Tsintsadze, o deputată din opoziție, a declarat că cei cu experiența necesară s-ar putea teme că nu se bucură de încrederea președintelui pentru a acționa eficient la Washington.

Postul de ambasador a rămas vacant în contextul în care Ucraina încearcă să obțină asistență militară suplimentară din partea Washingtonului, inclusiv permisiunea de a produce rachete de apărare aeriană Patriot sub licență. Zelenski a semnalat o scădere cu două treimi a livrărilor de rachete de apărare aeriană din partea aliaților, comparativ cu anul 2025.

Următorul trimis va fi, de asemenea, responsabil de gestionarea comunicărilor referitoare la orice inițiative de pace conduse de SUA și de demersurile pe lângă Congres pentru obținerea unui sprijin continuu.

Căutarea unui ambasador este îngreunată de contextul politic creat în urma recentei remanieri guvernamentale efectuate de Zelenski.

Demiterea, în luna iulie, a ministrului apărării, Mihailo Fedorov, a stârnit proteste și critici politice. Deputatul din opoziție Yaroslav Yurchyshyn a sugerat că liderul ucrainean ar putea amâna numirea unui nou reprezentant până după alegerile intermediare din SUA, pentru a evalua mai bine peisajul politic de la Washington.