Mandatul de bașcan în Găgăuzia al Irinei Vlah expiră, urmând în aprilie curent să aibă loc alegeri în acest sens. Ea nu va pleca din țară și își va continua cariera în politică. Nu a oferit foarte multe detalii, dar s-a arătat convinsă că Maia Sandu nu va mai fi președinte de țară. Mai multe declarații a făcut la emisiunea „Puterea A Patra” de la N4, ediția de luni, 6 martie curent.

„Cred că am experiență, viziune, poziție. Înțeleg cum trebuie să dezvolt țara. Cred că trebuie să lucrăm pentru vremuri bune, nu doar pentru președintele Maia Sandu și anturajul ei, ci pentru toată țara pe care o iubim”.

Întrebată în această ordine de idei, dacă va candida la alegerile locale din toamnă, Irina Vlah a răspuns ferm: „Nu”.

„Dacă vorbim despre locale, am privit multe emisiuni pe care le-ați făcut și eu am spus, și am auzit și de la alți politicieni, că poate să fie situația când localele să fie amânate. Eu cred că așa poate să fie. De aceea, acum nu putem vorbi cu siguranță că vor fi locale în octombrie, pentru că eu văd că aceste alegeri vor fi ca un examen pentru PAS. Ei vor avea multe probleme după aceste alegeri. Și acum situația este foarte interesantă. Vorbesc cu mulți primari care au candidat din partea PAS și ei au frică acum să candideze din nou din partea acestui partid, pentru că ei știu ce rainting are și ei nu vor să ia pe spatele său aceste probleme. Mulți vor candida ca independenți”.

Cât despre faptul dacă anul acesta va adera la vreun partid, în contextul în care zvonurile spun că ar alege între partidul format de Ion Chicu, fost prim-ministru, sau cel – de Ion Ceban, actualul primar de Chișinău: „Acum nu pot să vă spun. Am promis să vă spun după 19 iulie”, a răspuns Irina Vlah, menționând că ambele partide, în opinia sa, ar avea perspective.

În această ordine de idei, moderatorul emisiunii Gheorghe Gonța a insistat să întrebe dacă va candida la alegerile prezidențiale de anul viitor, însă s-a ales cu același răspuns.

„Eu sunt sigură că Maia Sandu nu va mai fi președinte. Ea a făcut așa de multe promisiuni: că poate să schimbe, să facă pentru oamenii noștri, că în fiecare zi s-a gândit la popor, cum poate să rezolve probleme. Și ce vedem după doi ani? Ea se ocupă de imaginea sa. Se ocupă de imaginea care poate să o folosească după alegerile prezidențiale pe care le va pierde. Se ocupă cu agenda externă. Despre ce se întâmplă pe intern, ea nu știe și nu vrea să se ocupe”, a adăugat Irina Vlah.

#Irina Vlah #Maia Sandu #politica

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.