„Cunoașterea limbii oficiale – a limbii române – de către minoritățile etnice conviețuitoare în Republica Moldova trebuie să reprezinte un obiectiv strategic pentru autorități. Totodată, autoritățile locale și centrale trebuie să asigure oportunități și pentru menținerea și promovarea limbilor naționale ale acestora”. Declarațiile aparțin bașcanei Găgăuziei, Irina Vlah, și au fost făcute în cadrul Conferinței Internaționale „Promovarea coeziunii sociale în Republica Moldova prin studierea limbii găgăuze și române în UTA Găgăuzia”.

În primul rând a apreciat implementarea Programului național de studiere a limbii române pentru reprezentanții comunităților etnice din Republica Moldova, pentru care în acest an, în 2023 vor fi alocați 10 milioane de lei din bugetul de stat.

Și în această ordine de idei s-a arătat mândră de faptul că în Găgăuzia a reușit să implementeze cu succes un program de educație multilingvă, după modelul provinciei autonome din Italia, Tirolul de Sud.

„Chiar de la grădiniță, copiii noștri studiază limba găgăuză, limba română și limba rusă. Copiii noștri trebuie să fie poligloți pentru a face față lumii și provocărilor de astăzi”, a explicat ea.

În prezent, 16.000 de copii, în 45 de licee şi gimnazii din Găgăuzia, studiază limba română.

„Ne dorim mult ca tinerii din Găgăuzia să aibă posibilitatea de a fi antrenați, după absolvire, în instituțiile publice, în instituțiile puterii la nivel național. Dar fără de cunoașterea limbii oficiale, a limbii române, acest deziderat nu are șanse de a se materializa. Visul meu este ca tineretul nostru să nu plece din țară și să-și lege viitorul de Republica Moldova. Și datoria noastră este să-i susținem, să le creăm oportunități pentru a se simți realizați, respectați aici, acasă. Numai așa putem să asigurăm procesul de integrare a minorităților etnice și de a nu permite dezvoltarea unor complexe de inferioritate și de izolare socială”.

Irina Vlah a amintit de moldovenii de etnie găgăuză care au reușit să fie promovați în funcții înalte în stat grație calităților profesionale, dar și a faptului că au comunicat în limba română:

Dmitrii Todoroglo, ex-viceprim-ministrul, ex-ministru al Agriculturii
Alexandr Stoianoglo, procuror general suspendat la moment
Dmitrii Croitor, ex-viceministru al Afacerilor Externe, Ambasadorul Moldovei în Turcia

În următoarea ordine de idei, bașcana a anunțat despre organizarea la 31 martie curent a unei Conferințe științifico-practice internaționale cu genericul „Educația multilingvă în Republica Moldova”, eveniment organizat și cu suportul mai multor ambasadori, care și-au oferit disponibilitatea de a da o mai mare amploare acestui eveniment.

#Irina Vlah #limba romana

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.