„Cunoașterea limbii oficiale – a limbii române – de către minoritățile etnice conviețuitoare în Republica Moldova trebuie să reprezinte un obiectiv strategic pentru autorități. Totodată, autoritățile locale și centrale trebuie să asigure oportunități și pentru menținerea și promovarea limbilor naționale ale acestora”. Declarațiile aparțin bașcanei Găgăuziei, Irina Vlah, și au fost făcute în cadrul Conferinței Internaționale „Promovarea coeziunii sociale în Republica Moldova prin studierea limbii găgăuze și române în UTA Găgăuzia”.

În primul rând a apreciat implementarea Programului național de studiere a limbii române pentru reprezentanții comunităților etnice din Republica Moldova, pentru care în acest an, în 2023 vor fi alocați 10 milioane de lei din bugetul de stat.

Și în această ordine de idei s-a arătat mândră de faptul că în Găgăuzia a reușit să implementeze cu succes un program de educație multilingvă, după modelul provinciei autonome din Italia, Tirolul de Sud.

„Chiar de la grădiniță, copiii noștri studiază limba găgăuză, limba română și limba rusă. Copiii noștri trebuie să fie poligloți pentru a face față lumii și provocărilor de astăzi”, a explicat ea.

În prezent, 16.000 de copii, în 45 de licee şi gimnazii din Găgăuzia, studiază limba română.

„Ne dorim mult ca tinerii din Găgăuzia să aibă posibilitatea de a fi antrenați, după absolvire, în instituțiile publice, în instituțiile puterii la nivel național. Dar fără de cunoașterea limbii oficiale, a limbii române, acest deziderat nu are șanse de a se materializa. Visul meu este ca tineretul nostru să nu plece din țară și să-și lege viitorul de Republica Moldova. Și datoria noastră este să-i susținem, să le creăm oportunități pentru a se simți realizați, respectați aici, acasă. Numai așa putem să asigurăm procesul de integrare a minorităților etnice și de a nu permite dezvoltarea unor complexe de inferioritate și de izolare socială”.

Irina Vlah a amintit de moldovenii de etnie găgăuză care au reușit să fie promovați în funcții înalte în stat grație calităților profesionale, dar și a faptului că au comunicat în limba română:

Dmitrii Todoroglo, ex-viceprim-ministrul, ex-ministru al Agriculturii
Alexandr Stoianoglo, procuror general suspendat la moment
Dmitrii Croitor, ex-viceministru al Afacerilor Externe, Ambasadorul Moldovei în Turcia

În următoarea ordine de idei, bașcana a anunțat despre organizarea la 31 martie curent a unei Conferințe științifico-practice internaționale cu genericul „Educația multilingvă în Republica Moldova”, eveniment organizat și cu suportul mai multor ambasadori, care și-au oferit disponibilitatea de a da o mai mare amploare acestui eveniment.

#Irina Vlah #limba romana

Premierul armean Nikol Pașinian a afirmat luni, 24 august, că țara sa ar putea trimite în curând cererea sa oficială de aderare la Uniunea Europeană, în contextul în care Erevanul încearcă să se apropie de occidentali și să se îndepărteze de Moscova, scrie hotnews.ro.

Rusia nu vede cu ochi buni ambițiile europene ale acestei foste republici sovietice din Caucaz, pe care îl consideră domeniul său de influență.

Moscova insistă ca Armenia să organizeze mai întâi un referendum asupra aderării sale la UE, incompatibilă cu menținerea sa în alianța lor economică comună, Uniunea economică eurasiatică.

Nikol Pașinian, care a făcut această declarație în fața Parlamentului, a răspuns luni că un referendum nu ar avea sens decât odată ce ar fi posibil „să se evalueze realismul” unei aderări la UE.

Pentru acest lucru, „Armenia trebuie mai întâi să-și depună candidatura la aderare la Uniunea Europeană”, a estimat el.

„Am putea declanșa acest proces într-un viitor apropiat, date fiind în special cererile urgente ale partenerilor noștri din Uniunea economică eurasiatică”, a adăugat Nikol Pașinian, fără a preciza vreo dată.

Președinții rus, belarus, kazah și kârgâz au cerut în luna mai ca Armenia să decidă prin referendum asupra aderării sale la UE sau a menținerii în uniunea lor regională.