În ultimele două săptămâni, AIR Moldova a anulat curse pe bandă rulantă. Surse din domeniul aviației, sub protecția anonimatului, au explicat ce stă de fapt în spatele anulării curselor companiei și cu ce probleme s-ar confrunta, scrie BANI.MD.

Potrivit surselor, Air Moldova ar avea datorii de peste 2 miliarde de lei față de furnizori și ele continuă s crească. Doar față de Euro Control, organizația responsabilă de securitatea zborurilor, Air Moldova ar avea datorii de 2 milioane de euro.

„Air Moldova și-a anulat toate cursele spre Marea Britanie și Germania, în condițiile în care orice navă a companieI ar risca să fie sechestrată din cauza datoriilor față de Euro Control. Cele două state au și un acord în acest sens”, scrie BANI.MD, cu referire la surse.

Compania ar întâmpina dificultăți la închirierea avioanelor din cauza sancțiunilor. Deși au parteneri în România, aceștia au refuzat să le ofere avioane.

Sursele BANI.MD au spus că Air Moldova ar avea și datorii la salarii. Abia acum au fost remunerați angajații pentru luna noiembrie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Vineri, 10 martie, Air Moldova a difuzat un comunicat de presă în care anunță că a închiriat trei aeronave și că își va relua zborurile.

”În prezent, Air Moldova se confruntă cu dificultăți operaționale anunțate anterior, motivul fiind deficiența de flotă. Pentru amortizarea dificultăților operaționale existente, compania a contractat trei aeronave de la companii Europene pentru a opera o parte din cursele programate. O altă parte din zborurile planificate vor suferi modificări de orar. Vor fi reduse frecvențele de zbor pentru anumite destinații. Din păcate, o serie de anulări de zboruri, au fost inevitabile în contextul dat. Astăzi, compania aeriană Air Moldova nu va opera zboruri. Începând de mâine, compania aeriană Air Moldova va relua treptat activitatea operațională cu ajutorul aeronavelor contractate”, se arată în mesajul companiei.

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.