Cel mai important lucru pe care îl poți face atunci când îți dorești să slăbești este să te asiguri că ai un aport optim de vitamine și minerale.

Consumă alimente nutritive, care îți accelerează în mod natural metabolismul și îți asigura senzația de sațietate. În cazul în care suspectezi că suferi de anumite deficiențe, nu ezită să te consulți cu medicul tău cu privire la anumite suplimente. Iată ce vitamine te ajută în procesul de slăbire, scrie realitate.net.

Vitamina B2

Vitamina B2 contribuie la transformarea nutrienților din alimente în energie corporală utilizabilă, fapt care îți asigura un metabolism sănătos. Această vitamină se poate găsi în ouă, lapte, legume verzi și cereale integrale.

Vitamina B3

Susține funcționarea normală a glandei tiroide. O poți regăsi în mod natural în alimente precum avocado, morcovi, broccoli, ovăz, nuci, pui, curcan, peste gras (somon, macrou, etc.), carne de vită sau ouă.

Vitamina B6

Vitamina B6 contribuie, la rândul ei, la funcționarea glandei tiroide, reglând producția de hormoni tiroidieni și accelerând metabolismul. Principalele surse de vitamina B6 sunt tărâțele de grâu, germenii de grâu, ovăzul, sardinele, bananele și fructele uscate.

Vitamina C

Vitamina C prezintă o multitudine de avantaje pentru sănătatea organismului tău. Această ajută la transformarea glucozei în energie și îți poate accelera în mod natural metabolismul. Cea mai bună sursă de vitamina C este reprezentată de citrice: portocale, lămâi sau mandarine. Dacă nu îți place să le consumi că atare, le poți include în smoothie-uri delicioase.

Vitamina D

Lipsa vitaminei D este asociată cu inflamația din corp și chiar cu obezitatea. Un aport optim de vitamina D poate combate inflamația și poate normaliza nivelul de zahăr din sânge.

Inozitolul

Inozitolul reprezintă un membru al familiei de vitamine B și este „fabricat” de organism. Acesta este în mod frecvent recomandat femeilor care suferă de ovare polichistice și care au probleme în ceea ce privește ciclul menstrual neregulat și insulină crescută. Dacă aceste afecțiuni îți sunt cunoscute, consulta-te cu medicul tău în ceea ce privește suplimentele care conțin inositol. În paralel, poți încerca să incluzi în dietă ta alimente precum cereale integrale, ouă, citrice sau nuci.

Colina

Colina este, la rândul ei, o membră a familiei de vitamine B, care se produce în mod natural în ficat. Colină este necesară pentru a metaboliza în mod corect grăsimile. Cele mai bune alimente pe care le poți consumă în acest sens sunt germenii de grâu, alunele, castravetele și conopidă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#slabit #vitamine

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.