Proprietarul publicațiilor Daily Mirror și Express a publicat primele articole scrise de inteligența artificială. Totuși, el spune că jurnaliştii nu ar trebui să se teamă că vor fi înlocuiţi de maşini, în curând.

Jim Mullen, directorul executiv al Reach, a spus că, după ce un grup de lucru a explorat posibilitățile de utilizare ale AI, compania a decis să lase un bot să scrie trei articole săptămâna trecută.

Articolele au fost publicate pe site-ul de știri local InYourArea.co.uk.

Inteligența artificială, o amenințare pentru jurnalismul tradițional?

Cu toate acestea, Mullen a spus că dezvoltarea inteligenței artificiale nu face parte dintr-un plan ascuns de a reduce personalul uman; cei 4.000 de angajați ai companiei reprezintă încă interes pentru aceasta.

„Am produs primul nostru conținut AI în ultimele 10 zile, dar acesta este condus de echipa editorială”, a spus el. „Totul a fost produs de inteligența artificială, dar datele au fost, evident, cercetate de un jurnalist, iar dacă articolele au fost suficient de bune pentru a fi publicate a fost decis de un editor”. „Există o mulțime de probeleme de etică în jurul inteligenței artificiale și a conținutului jurnalistic”, a adăugat el.

Creșterea rapidă a popularității ChatGPT și a potențialului său rival, Bard, lansat în grabă de Google, a determinat editorii să se concentreze pe potențialul și limitările utilizării învățării automate în procesul de producție a jurnalismului.

Spre exemplu, luna trecută, BuzzFeed a declarat că va începe să lucreze cu OpenAI, care a creat ChatGPT, pentru a produce mai multe materiale jurnalistice pentru publicație.

La rândul său, Associated Press a confirmat că a publicat pentru prima dată articole scrise prin inteligență artificială în 2014, în timp ce Thomson Reuters a folosit un program intern, Lynx Insight, în 2018, pentru a examina informații, cum ar fi datele de piață și pentru a găsi modele care ar putea crea povești pe care reporterii să le urmărească.

#Inteligență Artificială #jurnalism

La 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au semnat, la Moscova, Pactul Ribbentrop-Molotov, un tratat de neagresiune care a schimbat radical echilibrul politic din Europa și a deschis calea pentru declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial. Documentul a fost semnat de miniștrii de externe ai celor două state, Joachim von Ribbentrop și Viaceslav Molotov, în prezența lui Iosif Stalin, transmite IPN.

Tratatul, valabil 10 ani, a fost însoțit de un protocol secret prin care cele două puteri își delimitau sferele de influență în Europa de Est. În baza acestuia, teritorii din regiune au fost ulterior împărțite între Germania nazistă și URSS. La scurt timp, Germania a atacat Polonia din vest, iar Uniunea Sovietică a invadat-o din est, începând împărțirea teritoriului polonez între cele două regimuri totalitare.

Consecințele pactului au fost dramatice pentru statele din Europa Centrală și de Est. Uniunea Sovietică a anexat, în perioada următoare, teritorii din România, țările baltice și alte zone ale regiunii, în timp ce populațiile din teritoriile ocupate au fost supuse represiunii, deportărilor și altor forme de persecuție. Pactul este considerat unul dintre actele care au contribuit decisiv la instaurarea unei perioade de dominație totalitară în centrul și estul Europei.

În iunie 1941, Germania nazistă a încălcat înțelegerea și a atacat Uniunea Sovietică, declanșând operațiunea Barbarossa. Alianța de conjunctură dintre Hitler și Stalin s-a încheiat astfel, însă efectele acordului din 1939 au continuat să se manifeste mult timp după dispariția celor două regimuri. România, Polonia, Finlanda, Letonia, Estonia și Lituania au fost țările afectate direct de schimbarea frontierelor în urma pactului și a politicii sovietice de expansiune.

La 87 de ani de la semnarea documentului, deși Germania nazistă și Uniunea Sovietică au dispărut, consecințele deciziilor luate de cele două regimuri continuă să influențeze relațiile și percepțiile politice din Europa Centrală și de Est.