Mii de oameni, care au participat la mitingul din 12 martie, organizat de Mișcarea Pentru Popor, au votat o nouă rezoluție, în care solicită guvernării PAS și Maiei Sandu să achite integral facturile cetățenilor, pentru cele trei luni de iarnă. Reprezentanții mișcării așteaptă un răspuns din partea autorităților, în decurs de 24 de ore. Potrivit rezoluției, în cazul în care Guvernul nu va răspunde la această revendicare, până luni, ora 13:00, poporul își rezervă dreptul de a întreprinde toate măsurile necesare, pentru a obliga conducerea țării să respecte voința poporului.

Rezoluția a fost dată citirii în centrul capitalei de către deputatul Partidului „ȘOR”, Marina Tauber, care face parte din Mișcarea Pentru Popor.

„Noi, cetățenii Republicii Moldova, revoltați de situația critică în care a ajuns țara în ultimii doi ani, mânați de sărăcia provocată de regimul Sandu-PAS, îngrijorați de soarta pe care ne-o pregătește o grupare obscură, ghidată de cercuri influente din exterior, adoptăm rezoluția în care constatăm că Republica Moldova trece prin cea mai profundă criză social-economică de la proclamarea independenței. Valul de scumpiri a afectat toate categoriile sociale și a lovit puternic în întreaga economie a țării. Tarifele pentru toate resursele energetice au bătut constant recorduri și au devenit o povară imposibilă pentru cetățeni. Inflația a atins cote similare celor din 1999 și Republica Moldova a devenit campioană la creșterea prețurilor în Europa”, se arată în rezoluție.

De asemenea, în rezoluția Mișcării Pentru Popor, se atrage atenția societății, misiunilor diplomatice acreditate în țara noastră și organizațiilor internaționale că, din cauza incompetenței sau a rea-voinței Guvernului și factorilor de decizie, Republica Moldova a ajuns să plătească cel mai mare preț din regiune pentru gazele naturale importate:

„De câteva ori s-a scumpit energia termică, dar și electrică. În consecință, o mare parte din populație a intrat în incapacitate totală de plată a facturilor. În ultimii doi ani, Republica Moldova a primit din exterior sprijin financiar de aproape un miliard de euro sau peste 20 de miliarde de lei, iar în 2023, doar din partea Uniunii Europene, deja au fost promise 250 de milioane de euro, adică peste cinci miliarde de lei. Noi, poporul, care suntem suveranul țării, nu cunoaștem care a fost soarta acestor bani”.

În rezoluție, mai este menționat faptul că, în timp ce nemulțumirea oamenilor a atins cote imense, guvernarea nu a căutat soluții pentru problemele grave pe care le-a provocat prin propria incompetență, ci a ales calea terorii împotriva cetățenilor și restrângerea drepturilor și libertăților universale.

„Asistăm la o campanie de intimidare fără precedent la adresa tuturor celor care manifestă o atitudine critică față de putere. Maia Sandu și regimul ei, care promiteau în campania electorală justiție, libertate și democrație, au transformat Procuratura, CNA, Poliția și sistemul judecătoresc în organe represive, pe care le folosesc intens împotriva oamenilor. Sute de autobuze și microbuze sunt blocate de miile de polițiști, mobilizați de Maia Sandu și regimul ei odios, pentru a împiedica dreptul fundamental al cetățenilor la întruniri și la exprimarea opiniei”, se mai arată în rezoluția adoptată în cadrul mitingului din 12 martie, care a avut loc în centrul capitalei.

După votarea rezoluției, reprezentanții Mișcării Pentru Popor, în frunte cu deputații Partidului „ȘOR”, au decis să se îndrepte spre Guvern pentru a transmite documentul executivului. Polițiștii le-au îngrădit însă accesul oamenilor spre clădirea Guvernului. În consecință, mulțimea a scandat lozinci împotriva guvernării PAS și a Maiei Sandu.

Într-un final, deputații Partidului „ȘOR” au fost lăsați să meargă la Guvern pentru a transmite rezoluția Mișcării Pentru Popor.

În cadrul mitingurilor organizate de Mișcarea Pentru Popor, au mai fost votate rezoluții în care oamenii le-au dat ultimatumuri guvernării, cu scopul de a obține plata integrală a facturilor pentru lunile de iarnă. Conducerea țării însă este surdă și mută la doleanțele cetățenilor.

#miting #rezolutie

Germania pregătește răspunsul la amenințările vehiculate de Vladimir Putin și Dmitri Medvedev: va transfera în curând Ucrainei noi rachete sol-aer Iris-T și câteva mii de drone de atac, relatează antena3.ro. De asemenea, Berlinul intenționează să-și extindă colaborarea în domeniul informațiilor cu Kievul, potrivit unor surse guvernamentale.

Deciziile au fost luate după ce Germania a acuzat oficial Rusia că a orchestrat o operațiune de sabotaj la aeroportul Leipzig/Halle.

Livrările ar putea începe chiar din această lună, potrivit televiziunii de știri N-tv din Germania, care citează surse guvernamentale.

Întâlnire de urgență UE-NATO pentru a răspunde Rusiei

După incidentul din Leipzig, liderii europeni au promis, de asemenea, că vor spori sprijinul acordat Ucrainei și vor înăspri sancțiunile împotriva Rusiei, conform Bloomberg.

„Dacă scopul a fost să ne facă să ne gândim de două ori înainte să ajutăm Ucraina, pot spune că tot ce au reușit a fost să-mi întărească hotărârea”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen cu privire la acest atac cu dronă eșuat.

Ea a adăugat că echipa sa caută modalități de a limita și mai mult bugetul militar al Rusiei și că UE trebuie să închidă „toate portițele de care profită Rusia”.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, și miniștri de Externe ai UE, reuniți la un summit în Irlanda, au calificat incidentul drept o manifestare a unei amenințări hibride tot mai mari.

„Dacă Rusia crede că Europa și NATO vor fi divizate sau descurajate să sprijine Ucraina în urma acestei amenințări recente, se înșală. Unitatea noastră este de nezdruncinat”, a spus Mark Rutte.

Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a declarat că războiul hibrid al Rusiei include acte de sabotaj, incendieri, explozii și încălcări ale spațiului aerian cu drone și rachete de croazieră.

Zelenski a trimis o listă de cumpărături pe care sunt și rachete Patriot

În același timp, Comisia Europeană analizează solicitarea Ucrainei de a permite utilizarea fondurilor din împrumutul de 90 de miliarde de euro de la UE pentru achiziționarea de rachete interceptoare americane Patriot.

Ca să fie aprobată folosirea fondurilor în acest scop ar fi necesară exceptarea de la regulile care acordă prioritate achizițiilor europene. Decizia va fi supusă votului săptămâna viitoare, luni.

De asemenea, mai multe țări europene au propus, din nou, folosirea activelor rusești înghețate din Europa pentru finanțarea Ucrainei.

Anterior, această propunere s-a lovit de opoziția Belgiei, unde sunt deținute cele mai multe dintre aceste fonduri. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat că a venit momentul pentru o „discuție serioasă” cu privire la utilizarea acestor active.

Sabotaj rusesc eșuat în Germania

Pe 4 august, la aeroportul Leipzig/Halle, în apropierea unei aeronave militare ucrainene utilizate pentru transportarea de echipamente militare, a fost descoperită o dronă încărcată cu explozibili.

Potrivit anchetatorilor din Germania, drona urma să fie folosită într-un atac asupra aeronavei ucrainene. Ulterior, polițiștii au găsit o altă dronă în apropierea aeroportului, iar în ziua următoare au descoperit aproximativ 50 de grame de explozibil, presupus a fi hexogen.

În urma anchetei, autoritățile germane au acuzat Rusia că a orchestrat sabotajul eșuat. Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a declarat că Berlinul va continua să sprijine Ucraina și va lua măsuri pentru a împiedica operațiuni rusești similare în Germania și în alte țări europene.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.

Germania a acuzat, la 1 septembrie, oficial Rusia că se află în spatele atacului cu drone de luna trecută de la aeroportul din Leipzig.