O expertizare tehnică a clădirilor la nivel național se desfășoară în premieră în Republica Moldova, iar construcțiile fragile ar urma să fie demolate. Totodată pe lângă Institutul de Cercetări Științifice în Construcție, pentru prima dată urmează să fie creat un centru de expertizare tehnică antiseismică, care va aplica normele europene în domeniu în legislația națională, au declarat experți pentru Radio Chișinău.

O comisie de expertizare, instituită de Agenția pentru Supravegherea Tehnică va examina clădirile pe plan național, iar construcțiile cu o rezistență la cutremure mai mică de 40% urmează a fi demolate. De inventarierea tehnică a clădirilor vor fi responsabile Administrațiile Publice Locale, a declarat pentru Radio Chișinău vice-directorul interimar al Agenției pentru Supraveghere Tehnică, Valeriu Ivanov:

„Dacă vedem că acea construcție are o problemă mare, se înaintează o expertiză tehnică, se expune expertul: se demolează sau este posibilitatea de a fi consolidată. În cazul că se aprobă demolarea, este o problemă cu acei oameni, pentru că nu le este asigurată o locuință alternativă. O problemă foarte mare, în linii generale, în mod normal, ar trebui ca statul să aloce spații locative, să fie asigurate cu locuințe”., a declarat Valeriu Ivanov.

În Rep. Moldova, de la declararea independenței, nu s-a efectuat niciodată o pașaportizare antiseismică a clădirilor, a subliniat Gheorghe Croitoru, șef de direcție din cadrul Institutului de Cercetări Științifice în Construcții, INCERCOM. În acest sens, potrivit expertului, odată cu armonizarea legislației naționale în domeniu cu cea a Uniunii Europene, va fi instituit și un centru de expertiză tehnică și evaluare a construcțiilor.

„Pașaportizarea acestor clădiri sub aspectul clădirilor care sunt proiectate în anii 50 – 60. De evaluat și de luat o hotărâre, consolidăm sau demolăm. Fiecare clădire are harta tehnică, se fixează absolut toate evenimentele, documentația de proiectare, de execuție, transmiterea beneficiarului și întreținerea blocului de asociația blocului de proprietari. Din cauza cui s-a produs o problemă de exemplu. Că nu s-a construit corect sau locatarii nu au utilizat corect acel bloc rezidențial. Cu diferite modificări, intervenții, la asta mă refer”, a precizat Gheorghe Croitoru.

Directorul Institutului de Geologie și Seismologie, Igor Nicoară, a reiterat pentru Radio Chișinău că Republica Moldova este amplasată într-o zona seismic activă, iar studiile arată că un cutremur similar celui din Turcia, de la începutul lui februarie, s-ar putea solda cu distrugeri masive și chiar pierderi de vieți omenești.

„Teritoriul Rep. Moldova este expus riscului seismic. Pericolul îl reprezintă Vrancea. În Vrancea, focarul este la adâncimea de 90 – 180 km, și are un alt caracter decât cel din Turcia. În evaluări care se fac în modelări (n.r. calculul undelor seismice) putem vedea pierderi, unele clădiri pot fi avariate chiar și dărâmate total în cazul unui seism major, semnificativ. Chiar pot fi înregistrate și victime umane”, a declarat Igor Nicoară.

De notat că din 2022, în Rep. Moldova este folosită o aplicație mobilă pentru a spori siguranța publică, oferind date în timp real legate de evenimentele seismice și nivelul daunelor cauzate de cutremure, proiect finanțat de Uniunea Europeană prin intermediul REDACt.

#cladiri #demolare #expertizare #Republica Moldova

Republica Moldova marchează anual, pe 1 octombrie, Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice. Numărul persoanelor de 60 de ani și peste este în creștere, iar vârstnicii reprezintă deja mai mult de un sfert din populația țării, arată datele Biroului Național de Statistică. La începutul anului 2026, în Republica Moldova locuiau 611 mii de persoane cu vârsta de 60 de ani și peste, ceea ce reprezintă aproximativ 26 la sută din populația cu reședință obișnuită.

Femeile sunt majoritare în rândul populației vârstnice. Acestea reprezintă puțin peste 60% dintre persoanele de 60 de ani și peste, iar aproximativ 40 de mii de femei au depășit vârsta de 80 de ani.

Bărbații vârstnici au speranța de viață mai mică decât femeile

Diferența dintre femei și bărbați devine și mai vizibilă odată cu înaintarea în vârstă. La 1 ianuarie 2026 reveneau 66 de bărbați la 100 de femei cu vârsta de 60 de ani și peste. În categoria persoanelor de 85 de ani și peste, raportul era de doar 35 de bărbați la 100 de femei.

Și speranța de viață diferă. În 2025, o femeie de 60 de ani mai avea, în medie, aproximativ 21 de ani de viață, în timp ce pentru un bărbat de aceeași vârstă speranța de viață era de aproximativ 16 ani.

În ceea ce privește protecția socială, la începutul anului 2026 erau înregistrați 671 de mii de pensionari, dintre care 530 mii erau pensionari pentru limită de vârstă. Femeile reprezentau 65,9% dintre pensionarii pentru limită de vârstă.

Femeile au beneficiat de pensii mai mici cu 16% decât cele ale bărbaților

La începutul acestui an, pensia medie pentru limită de vârstă constituie 4.435 de lei, în creștere cu 11,3% față de aceeași perioadă a anului precedent. Pensia medie a bărbaților era de 4.964 lei, iar cea a femeilor – 4.162 de lei.