UPDATE 12:48: Cererile de recuzare depuse de PAS și Platforma „DA” au fost respinse de judecători.

UPDATE 12:30: Magistrații au plecat în deliberări.

Curtea de Apel Chișinău examinează astăzi contestațiile depuse de mai mulți concurenți electorali cu privire la modificarea deciziei din 5 iunie a Comisiei Electorale Centrale privind deschiderea secțiilor de votare în diasporă la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie.

La începutul ședinței, Platforma „DA” a depus o cerere de recuzarea a doi judecători. Este vorba de Ion Muruianu și Ecaterina Palanciuc.

O solicitare similară a cerut și PAS, însă doar în privința unui singur judecător. Este vorba despre Ecaterina Palanciuc.

Amintim că, în urma deciziei CEC, contestații în instanță au fost depuse de PAS, Blocul electoral „RENATO USATÎI”, Platforma „DA”, AUR și PUN.

Amintim că, în data de 8 iunie, Comisia Electorală Centrală s-a răzgândit și și-a modificat propria decizie aprobată sâmbătă. Mai exact este vorba despre hotărârea care prevede modificarea anexei la hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 4966 din 5 iunie 2021 „Cu privire la constituirea secțiilor de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021”.

Astfel, în urma ședinței de astăzi s-a decis deschiderea a 146 de secții de votare în străinătate, ci nu 139 așa cum s-a anunțat anterior.

Pro au votat 8 membri CEC, iar unul a fost împotrivă.

A fost suplinit numărul secțiilor de votare pentru Republica Federală Germană și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord cu câte trei unități. Totodată, au fost adăugate două secții de votare în Republica Franceză și o secție de votare în Republica Italiană, localitatea Rimini.

De asemenea a fost exclusă secția de votare pentru or. Oradea (România) și o secție pentru or. Atena (Republica Elenă).

#alegeri parlamentare #contestatii #Curtea de Apel Chișinău #decizie #magistrati #partide

„Nu am văzut un motiv serios pentru o acțiune de protest”. O spune vicepreședintele comisiei juridice din Parlament, Igor Chiriac, referindu-se la greva japoneză declanșată de judecători în semn de nemulțumire față de proiectul legii salarizării. Potrivit lui Chiriac, nivelul salariilor trebuie stabilit în funcție de posibilitățile financiare ale statului și comparat cu veniturile angajaților din alte domenii ale sectorului public.

Începând cu 12 octombrie judecătorii desfășoară o grevă japoneză, exprimându-și nemulțumirea față de proiectul legii salarizării, despre care spun că nu le-ar asigura o majorare a veniturilor proporțională cu complexitatea și responsabilitatea muncii lor. Deputatul PAS, Igor Chiriac, pune la îndoieală justificarea protestului.

„Nu am văzut un motiv serios pentru o acțiune de protest. Inițial, judecătorii s-au declarat nemulțumiți de suma cu care se majorează salariile. Ulterior, CSM a venit cu o rectificare și a spus că salariile nu se majorează cu 560 de lei, ci cu aproape 2000 de lei lunar. Ulterior, tot judecătorii spun că nu știu cu cât se majorează pentru că încă nu știu valoarea de referință. Dacă voi încă nu cunoașteți cu cât se majorează salariile, atunci pentru ce protestați?”, a spus vicepreședintele comisiei juridice, Igor Chiriac, în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la RealitateaTV.

Potrivit lui Chiriac, veniturile unui judecător numit recent în funcție, inclusiv compensațiile pentru transport, arată că nivelul de remunerare este deja unul semnificativ.

„Discuțiile vizează judecătorii instanțelor de fond. Eu am verificat declarațiile de avere și interese ale judecătorilor pentru anul 2025. Un judecător de la Judecătoria Drochia, numit în 2024, în anul 2025 a primit aproape 400 de mii de lei. În afară de salariu a primit peste 41 de mii de lei cheltuieli pentru transport. Adică are un salariu de peste 26 de mii de lei, plus 3000 de lei pentru transport. Adică, un judecător numit abia acum un an, primește la card în jur de 30 mii lei lunar”, a explicat parlamentarul.

Chiriac afirmă că toate majorările salariale pentru angajații din sectorul public trebuie stabilite în funcție de resursele financiare disponibile la buget.

„Când discutăm de salarii, indiferent în care domeniu, trebuie să vedem care sunt posibilitățile financiare. Trebui să analizăm cât putem mări salariile și la medici, polițiști, pompieri”, a punctat Igor Chiriac.