Protestul inițiat de Partidul Acțiune și Solidaritate cu privire la decizia CEC care a hotărât, sâmbătă, să menţină numărul secțiilor de votare din diasporă la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie curent, la fel ca la alegerile prezidenţiale din 2020, va continua joi.

Se întâmplă în pofida faptului că, în ședința de astăzi de la CEC, membrii comisiei au decis să majoreze numărul secțiilor cu încă șapte unități. Astfel, în loc de 139, vor fi deschise 146 secții de votare.

Atât membrii PAS, dar și alte partide politice spun că sunt nemulțumiți de această modificare și cheamă oamenii să protesteze, joi, în fața Curții de Apel Chișinău.

Manifestația ar urma să înceapă la ora 10:00, atunci când magistrații vor examina contestațiile depuse de PAS, PUN și Blocul electoral „RENATO USATÎI” cu privire la anularea hotărârii CEC.

(VIDEO) „Veniți să-i curentăm, să-i penim”! Renato Usatîi îndeamnă oamenii la un nou protest la Curtea de Apel Chișinău

#contestatii #Curtea de Apel Chișinău #decizie CEC #protest

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.