Durata mandatului președintelui Consiliului Superior al Procurorilor ar putea fi redus de la patru la trei ani. Totodată, funcția ar putea fi ocupată prin rotație de către membrii selectați din rândul procurorilor și cei din rândul societății civile. În același timp, potrivit unui proiect de lege promovat de Ministerul Justiției, funcția de președinte al Consiliului Superior al Procurorilor va putea fi deținută pentru un singur mandat. Persoana care a exercitat această funcție nu va mai putea fi realeasă, scrie bizlaw.md.

Autoritățile propun, în schimb, ca mandatul de membru al CSP să aibă o durată de șase ani, dar nu patru ani cum este în prezent. Totuși, persoanele desemnate în Consiliul Superior al Procurorilor nu vor mai putea deține două mandate de membru. Ministerul Justiției spune că modificarea va permite evitarea perpetuării acelorași persoane în cadrul CSP (12 ani timp de două mandate) și va contribui la includerea în cadrul acestuia a unor noi profesioniști în domeniu. O reglementare similară o are și Consiliul Superior al Magistraturii, mandatul membrilor căruia este la fel de șase ani.

În prezent, normele legale stabilesc că mandatul membrilor CSP este de patru ani, cu imposibilitatea deținerii a două mandate consecutive. Totuși, normal juridică nu exclude posibilitatea ca o persoană să dețină două mandate neconsecutive.

Autoritățile menționează că Planul de acțiuni pentru implementarea Strategiei privind asigurarea integrității sectorului justiției pentru anii 2022-2025 include în calitate de obiective consolidarea capacităților CSP-ului, prin, inter alia, uniformizarea mandatului CSP la mandatul membrilor CSM și reducerea mandatului președintelui CSP.

#CSP #judecatori #mandat

Incendiile devastatoare care au pârjolit Europa în această vară au scos la iveală o nouă amenințare, potențial mortală: muniție neexplodată rămasă din Primul și Al Doilea Război Mondial, transmite antena3.ro.

În ultimele luni, incendiile au mistuit suprafețe uriașe din vestul Europei, în timp ce continentul s-a confruntat cu temperaturi caniculare și secetă, iar pompierii au avut de înfruntat și pericolul proiectilelor care explodează.
Astfel de explozii au fost raportate în Franța, Germania, Belgia și Olanda.

„Schimbările climatice fac acum munca de a scoate la suprafață și de a reactiva ceea ce înainte era stabil”, a declarat Sarah Njeri, specialistă în studii despre pace și conflicte la School of Oriental and African Studies din Londra.

Un incendiu izbucnit în apropierea orașului Bordeaux, din sud-vestul Franței, a scos la iveală un depozit despre care se crede că ar conține muniție din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial. În provincia Liège, din estul Belgiei, guvernatorul local Hervé Jamar a declarat că serviciile de urgență își adaptează intervențiile pentru a ține cont de muniția îngropată în zona afectată de incendiu și că „au fost auzite câteva detonări sporadice” în ultimele zile.

Liège a fost afectată de un incendiu deosebit de puternic în zona High Fens, care se întinde peste graniță, în Germania.

Bătălia din Ardeni, una dintre cele mai sângeroase confruntări ale celui de-Al Doilea Război Mondial, s-a desfășurat în această regiune și în împrejurimile ei. La 16 decembrie 1944, forțele germane au lansat o ofensivă majoră împotriva trupelor aliate, obținând inițial succes, deoarece i-au surprins pe militarii americani. Însă ofensiva și-a pierdut avântul până la sfârșitul lunii, pe măsură ce întăririle aliate au sosit, iar resursele Germaniei s-au epuizat.

Seceta din Europa scoate la iveală și vehicule militare și arme din acea perioadă, pe măsură ce râurile secate dezvăluie nave de război germane, o motocicletă Wehrmacht și o bombă.

Christina Greene, cercetătoare la Universitatea din Arizona, a spus că „moștenirea războiului continuă să iasă la suprafață” din cauza schimbărilor climatice.

„Retrăim moștenirea războiului și a conflictelor într-un mod cu care, în anumite locuri, nu a mai trebuit să ne confruntăm de mult timp”, a declarat Greene.