Comisia Pre-Vetting anunță că a dat startul evaluării candidaților la funcția de membru în Consiliul Superior al Procurorilor (CSP). 18 candidați înscriși în concurs, dintre care 17 procurori din cadrul Procuraturii Generale, procuraturilor teritoriale și celor de specialitate, dar și un reprezentant al societății civile, propus de Academia de Științe, vor fi supuși evaluării. Verificările sub aspectul integrității financiare și etice vizează o perioadă de 15 ani.

Comisia a transmis candidaților Declarația de avere și interese personale pentru ultimii 5 ani, pentru completare și depunere. Declarația include, de asemenea, lista persoanelor apropiate din sistemul judecătoresc, al procuraturii și în serviciul public. Neprezentarea în termen a declarației constituie temei pentru constatarea de către Comisie a nepromovării evaluării.

În acest sens, ca urmare a nedepunerii declarației pentru 5 ani, Vasilie Stoinov, candidat la funcția de membru în CSP și procuror în cadrul Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, Oficiul Sud, nu a promovat evaluarea.

Decizia Comisiei a fost transmisă astăzi candidatului și instituției responsabile de organizarea concursului, care, în acest caz, este Consiliul Superior al Procurorilor. Vasile Stoinov are la dispoziție 48 de ore să anunțe Comisia dacă acceptă sau se opune publicării deciziei motivate.

În caz contrar, decizia se plasează pe paginile web ale CSP și Comisiei Pre-Vetting, în formă depersonalizată. Candidatul poate contesta decizia în termen de 5 zile de la data recepționării.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#candidati #CSP #functie #pre-vetting

Utilizarea inteligenței artificiale pentru rezolvarea unor sarcini simple poate reduce capacitatea oamenilor de a le îndeplini independent și îi poate face mai predispuși să renunțe atunci când nu mai au acces la tehnologie. Este concluzia unui studiu realizat de cercetători de la Universitatea Carnegie Mellon, care au analizat efectele utilizării chatboturilor asupra performanței și perseverenței, transmite Live Science.

Cercetarea a fost prezentată la începutul lunii octombrie, în cadrul Conferinței privind Modelarea Limbajului din 2026, desfășurată la San Francisco, și a fost supusă evaluării inter pares.

Studiul a inclus 1.222 de participanți, care au fost implicați în trei experimente controlate. Cercetătorii au analizat modul în care accesul la un chatbot bazat pe inteligență artificială influențează rezolvarea problemelor matematice și înțelegerea textelor citite.

În primele două experimente, participanții au primit probleme cu fracții, având sau nu acces la un asistent AI. Cei care au beneficiat de tehnologie au putut obține răspunsurile direct sau au putut solicita indicii. Ulterior, accesul la chatbot a fost eliminat, iar participanții au trebuit să rezolve singuri alte probleme.

Rezultatele au arătat că, atât timp cât au avut acces la inteligența artificială, participanții au rezolvat mai multe probleme și au renunțat mai rar decât cei care nu au beneficiat de acest ajutor. Însă, după dezactivarea chatbotului, performanța lor a scăzut, iar aceștia au început să sară peste mai multe întrebări sau să nu le mai rezolve.

Concluzii similare au fost obținute și în al treilea experiment, care a vizat înțelegerea textelor citite. Acest lucru sugerează că efectele nu se limitează la matematică, ci pot apărea și în alte activități care presupun efort mental.

„Dacă AI elimină constant acest efort, oamenii pot obține răspunsul corect pe moment, dar își dezvoltă o capacitate independentă mai puțin solidă”, a explicat Grace Liu, autoarea principală a studiului și doctorandă în învățare automată la Universitatea Carnegie Mellon, citată de Live Science.

Cercetătorii atrag atenția asupra fenomenului numit „descărcare cognitivă”, prin care oamenii transferă către instrumente externe o parte din efortul mental necesar rezolvării unei sarcini. Deși acest lucru poate economisi timp, utilizarea excesivă a AI ar putea afecta învățarea pe termen lung, gândirea critică și capacitatea de a persevera în fața dificultăților.

Potrivit autorilor, o posibilă explicație este că, după ce se obișnuiesc cu rapiditatea răspunsurilor oferite de inteligența artificială, oamenii pot ajunge să perceapă metodele care necesită mai mult timp și efort drept ineficiente.

Cercetătorii subliniază că perseverența în fața dificultăților este importantă pentru dezvoltarea abilităților și pentru învățare. Din acest motiv, ei recomandă ca modelele de inteligență artificială să fie concepute astfel încât să ofere mai degrabă îndrumări și indicii decât soluții complete.

Scopul ar fi ca AI să funcționeze ca un tutore, care îi ajută pe oameni să găsească singuri răspunsurile, nu ca un instrument care înlocuiește procesul de gândire.

„Trebuie să tindem spre un viitor în care abilitățile umane să fie, pe cât posibil, amplificate, nu înlocuite”, a declarat Brian Christian, coautor al studiului și cercetător în domeniul inteligenței artificiale.