Președintele Joe Biden a avertizat că Rusia se va confrunta cu consecinţe „puternice şi semnificative” dacă se angajează în activităţi nocive. Declarația a fost făcută odată cu sosirea președintelui american, la bordul US Air Force One, la baza aeriană britanică Mildenhall, în primul turneu în străinătate pe care președintele american îl face de la preluarea mandatului. La finalul turneului, Joe Biden se va întâlni la Geneva cu președintele rus, Vladimir Putin, informează BBC și Reuters.

„Particip la G7, la reuniunea ministerială NATO şi apoi mă întâlnesc cu domnul Putin pentru a-i spune ce îmi doresc ca el să ştie. Nu căutăm un conflict cu Rusia. Vrem o relație stabilă și previzibilă, dar este clar: Statele Unite vor răspunde într-un mod puternic și semnificativ dacă guvernul rus se angajează în activități nocive”, a declarat preşedintele Biden la începutul vizitei sale de opt zile în Europa, informează Agerpres.

Joe Biden a declarat că este hotărât să reconstruiască legăturile transatlantice şi să reformuleze relaţiile cu Rusia după patru ani dificili sub conducerea fostului preşedinte republican Donald Trump, a cărui politică de impunere de tarife şi retragere din tratate a tensionat relaţiile SUA cu aliaţii săi importanţi.

Astăzi, preşedintele american are prevăzută în Cornwall o discuţie cu premierul britanic Boris Johnson. După ce va participa timp de trei zile la summit-ul G7, Joe Biden şi soţia sa, Jill, vor fi primiţi de Regina Elisabeta la Castelul Windsor.

Care vor fi principalele subiecte de discuție ale întâlnirii Biden-Putin

Ulterior, Joe Biden se va deplasa la Bruxelles pentru discuţii cu liderii NATO şi ai UE. Este de aşteptat ca agenda discuţiilor să fie dominată de Rusia, China şi eterna problema a convingerii aliaţilor NATO de a contribui mai mult la apărarea comună.

Turneul european al preşedintelui SUA se încheie cu întrevederea de la Geneva cu omologul rus Vladimir Putin.

Întâlnirea dintre Joe Biden și Vladimir Putin este programată pe 16 iunie, la Geneva, și este considerată a fi „piatra de temelie” a călătoriei președintelui SUA, o oportunitate de a comunica direct liderului rus îngrijorările americane cu privire la subiecte precum atacurile cu viruşi de tip ransomware provenind din Rusia, ori agresiunea Moscovei împotriva Ucrainei.

Întâlnirea față în față dintre Joe Biden și Vladimir Putin vine în contextul unor relații din ce în ce mai tensionate cu Rusia, după evenimentele recente – deturnarea avionului în Belarus, comportamentul agresiv al Rusiei la granițele Ucrainei, precum și otrăvirea și încarcerarea disidentului Alexei Navalnîi.

#Joe Biden #Vladimir Putin

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.