Pe 22 martie este sărbătorită Ziua Mondială a Apei. În acest context, Biroul Național de Statistică a publicat date despre utilizarea apei în țara noastră în 2021. Astfel, în 2021 s-au utilizat în total 780 de milioane de metri cubi de apă, fără apa utilizată repetat și prin circulație închisă. Volumul de apă utilizat de moldoveni este în creștere.

Cantitatea apei utilizată repetat și prin circulație închisă reprezintă 278 de milioane de metri cubi.

În perioada menționată, cea mai multă apă a fost utilizată pentru necesități de producție – 583 milioane de metri cubi. Pentru necesitățile menajere s-au cheltuit 112 milioane de metri cubi.

Pentru necesitățile agriculturii s-au utilizat 40 de milioane de metri cubi și pentru irigare 43 milioane de metri cubi.

Volumul de apă utilizat de moldoveni este în creștere. În 2019 s-au cheltuit 777 milioane de metri cubi. A crescut inclusiv și volumul de apă utilizat pentru necesități menajere, care în 2019 a constituit110 milioane de metri cubi.

Datele Biroului Național de Statistică mai arat că în Republica Moldova, în anul 2022, au avut acces la sistemele publice de alimentare cu apă 918 localităţi, inclusiv 54 municipii şi oraşe şi 864 localităţi rurale, ceea ce constituir peste 60% din localităţile ţării.

Totodată, numărul populaţiei conectate la serviciul public de alimentare cu apă constituie 2,2 milioane de persoane, ceea ce constituie 85% din populaţia ţării.

Acces la sisteme publice de alimentare cu apă au 98% din populaţia din mediul urban şi 68,8 % din populaţia din mediul rural.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#apa #Biroul National de Statistica #moldoveni

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china