Autoritățile de la Chișinău solicită partenerilor din Uniunea Europeană să impună sancțiuni împotriva a 4-5 fugari de justiția moldovenească. Despre asta a dezvăluit președintele Parlamentului, deputatul PAS Igor Grosu, pentru Europa Liberă.

„De fiecare dată când am mers în vizite oficiale, eu și toți colegii mei am abordat acest subiect: „Colegi, priviți, salutăm decizia Americii și Britaniei, dar acești indivizi, fugari, complici la tentative de destabilizare sunt în țările UE și au active în această zonă. Și rugămintea noastră e de a impune acest regim de sancțiuni și pe teritoriul Uniunii Europene””, a povestit spicherul.

Potrivit lui, este vorba de cei doi oligarhi moldoveni sancționați de guvernele SUA și al Marii Britaniei, Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor, dar și de alte câteva persoane care se află în Marea Britanie.

„Sunt încă cei… unu, doi sau câți sunt acolo? Vreo trei. Tot prin Marea Britanie, mai călătoresc. Și primii doi, pe care i-ați menționat [Plahotniuc și Șor], au active și în altă parte decât SUA și Marea Britanie. De aceea am zis să lansăm această inițiativă, această campanie. Argumentul, cred eu, care a contat suplimentar a fost acest parteneriat toxic dintre servicii secrete ruse și acești criminali, care și-au dat mâna și încearcă să destabilizeze situația politică din R. Moldova”, a explicat președintele Parlamentului.

Grosu nu a dat nume, dar se știe că cel puțin trei politicieni sau oameni de afaceri din R. Moldova se ascund în Marea Britanie, fiind în căutare națională sau internațională: omul de afaceri Veaceslav Platon, fostul secretar general al Partidului Democrat, Constantin Botnari, și fostul șef-adjunct al Poliției, Gheorghe Cavcaliuc, care este și liderul Partidului „Acasă Construim Europa” (PACE) – formațiune care participă la protestele antiguvernamentale ale Partidului Șor.

La începutul săptămânii, miniștrii de Externe ai României, Estoniei și Franței au propus să fie creat un mecanism de sancționare a „aliaților Kremlinului” din R. Moldova. Anterior, ambasadorul UE la Chișinău, Janis Mazeiks, a explicat, într-un interviu la Europa Liberă, că UE nu are, deocamdată, un mecanism prin care să impună sancțiuni la solicitarea unor state care nu fac parte din blocul comunitar și că o astfel de decizie trebuie să fie luată de toate țările membre.

VIDEO Popșoi de la Bruxelles: Dosarul „Șor” este o rușine pentru justiția din Republica Moldova

#Igor Grosu #oligarhi #UE

Meta va plăti aproximativ 17,1 miliarde de dolari pentru a închide unul dintre cele mai ample litigii din Statele Unite privind siguranța copiilor pe internet. Acordul a fost acceptat de 47 de state americane, Districtul Columbia și mai multe teritorii și vine după o serie de înfrângeri suferite de companie în instanță.

În cadrul înțelegerii, compania care deține Instagram și Facebook s-a angajat nu doar să achite o sumă uriașă, ci și să introducă noi măsuri pentru protejarea utilizatorilor adolescenți.

Printre modificările anunțate se numără limitarea utilizării Instagram și Facebook de către adolescenți la două ore pe zi, oprirea funcției de derulare infinită și restricționarea utilizării platformelor în intervalul 00:00–06:00. De asemenea, notificările vor fi dezactivate în timpul orelor de școală, între 08:00 și 15:00.

Înțelegerea a fost negociată de noul director juridic al Meta, C.J. Mahoney, cu aprobarea personală a lui Mark Zuckerberg. Compania a încercat astfel să evite un proces federal de amploare în California, unde mai multe state susțineau că produsele Meta au fost concepute într-un mod care poate crea dependență și poate afecta sănătatea și siguranța copiilor.

Meta, presată de mai multe înfrângeri în instanță

Presiunea asupra companiei a crescut după ce Meta a pierdut două procese importante în luna martie. Într-unul dintre cazuri, compania a fost acuzată că platformele sale au contribuit la problemele de sănătate mintală ale utilizatorilor tineri. Ulterior, pe 10 august, o curte federală de apel a respins încercarea Meta de a bloca procesele invocând protecția oferită de Secțiunea 230 din legislația americană și Primul Amendament.

În procesul de la Oakland, statele solicitau penalități care puteau ajunge la aproximativ 200 de miliarde de dolari, precum și modificări ale platformelor. În cele din urmă, cele 47 de state participante au acceptat acordul. Texasul, care nu s-a alăturat inițial înțelegerii, a ajuns ulterior la un acord separat cu Meta, în valoare de aproximativ un miliard de dolari, însoțit de măsuri similare pentru protecția tinerilor.

Meta se confruntă însă în continuare cu mii de alte procese intentate de adolescenți, familii și districte școlare. Un alt proces major este programat pentru luna octombrie, în California. Compania susține că are în continuare încredere că poate câștiga aceste litigii.