Până nu demult Curtea Supremă de Justiție (CSJ) avea 25 de judecători, însă în urma valului de demisionări pe fundalul prevettingului, au rămas doar cinci, printre care și Anatolie Țurcan, ales președinte al Adunării Generale a Judecătorilor. Întrebat la emisiunea „Puterea A Patra” de la N4, ediția din seara de miercuri, 22 martie curent, dacă intenționează să demisioneze și el, acesta a răspuns că se încrede în „îngerașul păzitor” și „să se facă voia Domnului”.

„M-am gândit mult, dacă face să rămân sau nu. După ce am fost ales președinte al Adunării Generale a Judecătorilor, în funcție administrativă, am decis și am rostit și de la tribună: vă mulțumesc pentru încredere, decid să rămân. Chiar și după Adunare nu o singură dată îmi dădeau târcoale gânduri: oare trebuie, face, merită? Poate te duci totuși? Până ce nu plec. Mă rog Domnului să se facă voia lui și îngerașului păzitor. Îngerașul n-o să dea voie să mint. Suntem în post și sunt convins 100% că trebuie să rămân. De justiție în primul rând au nevoie cetățeni simpli. Bogătanilor, oligarhilor, mai ales politicienilor, nu le trebuie justiție echidistantă”, a declarat Anatolie Țurcan.

Judecătorul a vorbit cu foștii colegi și a recunoscut că unul dintre motivele care au stat la baza cererilor de demisii este prevettingul și, respectiv, vettingului. „Colegii pe șleau mi-au zis că, văzând cum ai trecut prevettingul, modalitatea și competența celor de la Comisie, nu avem nicio garanție că va fi un vetting veritabil sau va fi pur și simplu o răfuială cu cei neascultători și o promovare cu cei ascultători. Colegii au decis să nu mai aștepte. Dacă credeți că e teamă de vetting, dar nu constă în teamă…”.

În urma prevettingului, din 28 de judecători, doar cinci au fost evaluați ca fiind apți pentru a candida la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), restul – 23 – nu. Aproximativ 20 au contestat decizia Comisiei, inclusiv și Anatolie Țurcan.

„Comisia prevetting s-a axat că am refuzat să răspund la întrebări. Dacă privim în reluare audierile, care nicidecum nu pot fi numite așa, nu voiau să asculte insistența judecătorului de a fi audiat. Mi-au spus: nu, e prea târziu. Am contestat la CSJ și sunt unicul dintre colegi a cărui cerere a fost examinată în termeni restrânși. Pe 6 februarie, aflându-mă în SUA, am aflat cu stupoare că a fost respinsă. Am să respect principiul ca niciodată în public să nu-mi critic colegii, pentru că țin la prestigiul puterii judecătorești. Când au de spus unul altuia replici, încă treacă-meargă, dar când critici, mai ales, soluții adoptate, e foarte riscant să impulsionăm o nestimă în societate față de justiție. Am rămas stupefiat. Punct”, a declarat judecătorul.

Integritatea, bat-o vina! Comisia Pre-Vetting a respins cinci candidați la funcții în CSM

#Anatolie Țurcan #CSJ #judecator #prevetting

De astăzi, 1 septembrie 2026, Republica Moldova începe aplicarea TVA și a accizelor pentru o parte dintre mărfurile introduse în țară de agenții economici cu sediul în regiunea transnistreană. Măsura face parte din procesul de integrare treptată a companiilor din stânga Nistrului în sistemul fiscal și vamal național, scrie BANI.MD.

În prima etapă, noul regim fiscal se aplică băuturilor alcoolice, produselor din tutun și cu nicotină, parfumurilor, articolelor pirotehnice, blănurilor, bijuteriilor și pietrelor prețioase, precum și anumitor mijloace de transport.

Guvernul susține că măsura urmărește aplicarea uniformă a legislației fiscale și vamale pe întreg teritoriul Republicii Moldova și eliminarea diferențelor de tratament dintre agenții economici de pe cele două maluri ale Nistrului.

„Este o măsură importantă cu scopul de a încadra agenții economici din stânga Nistrului în spațiul nostru fiscal și vom face acest lucru etapizat”, a declarat premierul Vasile Tofan.

Totodată, șeful Guvernului a precizat că veniturile obținute din noile taxe ar urma să fie utilizate inclusiv pentru susținerea locuitorilor din regiunea transnistreană.

„Mesajul nostru către cetățenii noștri din regiunea transnistreană este că prin această măsură justă, banii colectați vor fi alocați tot pentru cetățenii care locuiesc în regiune, așa încât ei să aibă mai multă susținere, acces mai mare la servicii de sănătate, asistență socială, pensii”, a spus Tofan.

Premierul a solicitat, de asemenea, băncilor comerciale, Băncii Naționale a Moldovei și Serviciului pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor să faciliteze deschiderea conturilor bancare pentru companiile din regiunea transnistreană, astfel încât acestea să poată achita taxele.

Taxarea va fi extinsă treptat și asupra altor categorii de mărfuri. De la 1 ianuarie 2027, prevederile urmează să fie aplicate inclusiv pentru unele materii prime și produse petroliere.

O nouă etapă este programată pentru 1 aprilie 2027, când regimul fiscal va fi extins asupra gazelor naturale, energiei electrice, aparatelor telefonice și computerelor. Autoritățile explică aplicarea graduală prin necesitatea de a oferi agenților economici timp pentru adaptare și de a reduce impactul asupra prețurilor și consumatorilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Obiectivul Guvernului este ca până în anul 2030 regimul fiscal general să fie aplicat integral mărfurilor importate de operatorii economici din regiunea transnistreană, în aceleași condiții ca pentru companiile din restul Republicii Moldova.

#accize #marfuri #regiunea transnistreana #Republica Moldova #TVA