Un conflict deschis între justiția și politicul din Republica Moldova. Astfel califică reprezentanții partidelor extraparlamentare blocajul din sistemul justiției și incapacitatea Adunării Generale a Judecătorilor de a-și desemna membri în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). De cealaltă parte, reprezentanții guvernării spun că în lipsa membrilor CSM delegați de Adunarea Generală, organul de autoadministrare inițial va fi constituit de membrii nejudecători numiți de Parlament, astfel fiind deblocată situația, notează ipn.md.

Reprezentantul Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei, Fadei Nagacevschi, spune că guvernarea insistă pe alegerea urgentă a membrilor CSM pentru a-și numi un judecător loial la Curtea Constituțională.

„Este nevoie urgent de un CSM pentru a-l alege pe cel de-al 6-lea judecător al Curții Constituționale pentru a schimba balanța decizională la CCM în contextul examinării constituționalității Partidului Șor. De asemenea, în spațiul public a apărut informația că se dorește revizuirea deciziei CCM prin care s-a trecut de la alegerea șefului statului de către Parlament la alegerea președintelui în mod direct, de către popor. Ambele teorii au dreptul la existență pentru că dacă CCM declară neconstituțional Partidul Șor și repartizează mandatele lor către PAS și BCS, PAS va avea majoritate constituțională, ceea ce le-ar permite în 2024 să aleagă viitorul președinte în Parlament”, a spus ex-ministrul Justiției, Fadei Nagacevschi, în cadrul emisiunii „Secretele Puterii” de la JurnalTV.

În același timp, liderul Platformei DA, Dinu Plîngău, spune că cetățenii percep prin reforma justiției finalitate pe dosarele de mare rezonanță. El spune că pentru a-și camufla incapacitatea de a reforma justiția, guvernarea a început un război cu Adunarea Generală a Judecătorilor.

„Asistăm la un conflict între sistemul politic și sistemul judecătoresc. Este o stare care afectează mult societatea, are loc stagnarea soluțiilor pe dosarele de rezonanță, oamenii care n-au nicio treabă cu politicul nu pot obține soluții pe anumite litigii. Imaginați-vă o zi în care statul nu are poliție. Exact la fel e cu sistemul judecătoresc. Sistemul politic se gândește la voturi și la realizarea promisiunilor electorale, principala promisiune a fost reforma justiției. Dar într-un an de zile trebuia să se livreze măcar o soluție, pe cel mai elementar caz, pe furtul miliardului sau Aeroport. Asta nu s-a întâmplat și e clar că n-o să se întâmple. Și atunci trebuie să creezi un dușman”, a explicat președintele Platformei DA, Dinu Plîngău.

Juristul Ștefan Gligor se arată sceptic că judecătorii Curții Supreme de Justiție vor soluționa în timp util contestațiile depuse de magistrații care nu au trecut evaluarea externă. Președintele Partidului Schimbării spune că în condițiile unei demisii aproape in corpore la CSJ, activitatea instanței supreme este blocată.

„Probabilitatea ca judecătorii CSJ care au mai rămas să examineze contestațiile este minoră, iar discursurile pe care le-am auzit la Adunarea Generală camuflează faptul că judecătorii nu-și doresc reforma. Ei în loc să devină participanți la procedura de reformare a justiției, reabilitarea bunului nume a sistemului judecătoresc, unii au preferat chiar să-și încheie cariera pe o notă de sabotaj. În sistem sunt judecători bun, dar regret că ei n-au reușit să se impună la Adunarea Generală și i-au lăsat pe alții să-și facă jocul”, a spus președintele Partidului Schimbării, Ștefan Gligor.

Reprezentanții guvernării spun că Partidul Acțiune și Solidaritate nu renunță la ideea reformării justiției, chiar dacă sistemul opune rezistență.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit legii, CSM este constituit din 12 membri, 6 sunt numiți de Adunarea Generală a Judecătorilor și 6 membri sunt numiți de Parlament, din rândul societății civile.

„Din 12 membri ai CSM, 12 trebuie aleși. Doar că acest lucru se va face treptat în funcție de rezultatele pre-vetting-ului. La Adunarea Generală a Judecătorilor am văzut tergiversări. Dacă se dorea alegerea unor oameni corecți și cinstiți, Adunarea Generală având 5 candidați selectați de pre-vetting putea să aleagă din ei. CSM este constituit și din membrii votați de Parlament, iar noi vom face acest lucru în urma rezultatelor de la pre-vetting. Astfel, vom debloca situația”, a spus deputatul PAS, Dorian Istratii.

Adunarea Generală a Judecătorilor a avut loc la 17 martie. Forul judecătoresc nu și-a delegat membrii în Consiliul Superior al Magistraturii, ședința fiind întreruptă până la 28 aprilie.

#CSJ #judecatori #Stefan Gligor

Ankara a solicitat Interpol să emită o „Notificare Roșie” pe numele prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu, pe care îl acuză de „genocid” după interceptarea israeliană a unei flotile cu ajutoare pentru Fâșia Gaza, conform anunțului făcut vineri, 21 august, de ministrul turc al justiției, scrie hotnews.ro.

Turcia a criticat virulent Israelul în contextul ofensivei din Fâșia Gaza, iar președintele Recep Tayyip Erdogan l-a acuzat frecvent de „genocid” pe Benjamin Netanyahu.

Decizia Israelului de a intercepta flotila care transporta aproximativ 430 de activiști, în mai, a stârnit un val de indignare la nivel internațional. Țări ca Franța, Italia și Australia au inițiat la rândul lor proceduri judiciare în urma incidentului.

Ministrul justiției din Turcia, Akin Gurlek, a anunțat într-o postare pe platforma X că a solicitat Ministerului de interne să ceară Interpol emiterea unor alerte de tip „Notificare Roșie” pe numele premierului Netanyahu și a unui alt israelian, numit Afek Moskovitch.

Ce este Notificarea Roșie

O Notificare Roșie este o adresată organelor de aplicare a legii din întreaga lume pentru a localiza și aresta provizoriu o persoană, în așteptarea extrădării, predării sau a unei acțiuni legale similare. Ea este emisă de Secretariatul General al Interpol, la solicitarea unei țări membre, și nu reprezintă un mandat internațional de arestare, explică Interpol pe site-ul său oficial.

Akin Gurlek a precizat că demersul a fost făcut în baza mandatelor de arestare pe care le-au emis autoritățile turce pe numele lui Netanyahu și Moskovitch în data de 14 iulie.

Cei doi sunt urmăriți penal în Turcia pentru „crime împotriva umanității, genocid, privare de libertate agravată, agresiune și vătămare corporală intenționată, tortură, distrugerea de bunuri, jaf agravat și deturnarea de vehicule de transport”, a declarat Ministerul turc al justiției.

În dosar există în total 35 de inculpați, potrivit Anadolu.

Aproximativ 50 de nave se aflau în Flotila Global Sumud care a plecat din Turcia, în luna mai, spre teritoriul palestinian. Activiștii au fost reținuți de armata israeliană în Marea Mediterană și apoi au fost duși într-o închisoare israeliană înainte de a fi expulzați.