Un conflict deschis între justiția și politicul din Republica Moldova. Astfel califică reprezentanții partidelor extraparlamentare blocajul din sistemul justiției și incapacitatea Adunării Generale a Judecătorilor de a-și desemna membri în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). De cealaltă parte, reprezentanții guvernării spun că în lipsa membrilor CSM delegați de Adunarea Generală, organul de autoadministrare inițial va fi constituit de membrii nejudecători numiți de Parlament, astfel fiind deblocată situația, notează ipn.md.

Reprezentantul Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei, Fadei Nagacevschi, spune că guvernarea insistă pe alegerea urgentă a membrilor CSM pentru a-și numi un judecător loial la Curtea Constituțională.

„Este nevoie urgent de un CSM pentru a-l alege pe cel de-al 6-lea judecător al Curții Constituționale pentru a schimba balanța decizională la CCM în contextul examinării constituționalității Partidului Șor. De asemenea, în spațiul public a apărut informația că se dorește revizuirea deciziei CCM prin care s-a trecut de la alegerea șefului statului de către Parlament la alegerea președintelui în mod direct, de către popor. Ambele teorii au dreptul la existență pentru că dacă CCM declară neconstituțional Partidul Șor și repartizează mandatele lor către PAS și BCS, PAS va avea majoritate constituțională, ceea ce le-ar permite în 2024 să aleagă viitorul președinte în Parlament”, a spus ex-ministrul Justiției, Fadei Nagacevschi, în cadrul emisiunii „Secretele Puterii” de la JurnalTV.

În același timp, liderul Platformei DA, Dinu Plîngău, spune că cetățenii percep prin reforma justiției finalitate pe dosarele de mare rezonanță. El spune că pentru a-și camufla incapacitatea de a reforma justiția, guvernarea a început un război cu Adunarea Generală a Judecătorilor.

„Asistăm la un conflict între sistemul politic și sistemul judecătoresc. Este o stare care afectează mult societatea, are loc stagnarea soluțiilor pe dosarele de rezonanță, oamenii care n-au nicio treabă cu politicul nu pot obține soluții pe anumite litigii. Imaginați-vă o zi în care statul nu are poliție. Exact la fel e cu sistemul judecătoresc. Sistemul politic se gândește la voturi și la realizarea promisiunilor electorale, principala promisiune a fost reforma justiției. Dar într-un an de zile trebuia să se livreze măcar o soluție, pe cel mai elementar caz, pe furtul miliardului sau Aeroport. Asta nu s-a întâmplat și e clar că n-o să se întâmple. Și atunci trebuie să creezi un dușman”, a explicat președintele Platformei DA, Dinu Plîngău.

Juristul Ștefan Gligor se arată sceptic că judecătorii Curții Supreme de Justiție vor soluționa în timp util contestațiile depuse de magistrații care nu au trecut evaluarea externă. Președintele Partidului Schimbării spune că în condițiile unei demisii aproape in corpore la CSJ, activitatea instanței supreme este blocată.

„Probabilitatea ca judecătorii CSJ care au mai rămas să examineze contestațiile este minoră, iar discursurile pe care le-am auzit la Adunarea Generală camuflează faptul că judecătorii nu-și doresc reforma. Ei în loc să devină participanți la procedura de reformare a justiției, reabilitarea bunului nume a sistemului judecătoresc, unii au preferat chiar să-și încheie cariera pe o notă de sabotaj. În sistem sunt judecători bun, dar regret că ei n-au reușit să se impună la Adunarea Generală și i-au lăsat pe alții să-și facă jocul”, a spus președintele Partidului Schimbării, Ștefan Gligor.

Reprezentanții guvernării spun că Partidul Acțiune și Solidaritate nu renunță la ideea reformării justiției, chiar dacă sistemul opune rezistență.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit legii, CSM este constituit din 12 membri, 6 sunt numiți de Adunarea Generală a Judecătorilor și 6 membri sunt numiți de Parlament, din rândul societății civile.

„Din 12 membri ai CSM, 12 trebuie aleși. Doar că acest lucru se va face treptat în funcție de rezultatele pre-vetting-ului. La Adunarea Generală a Judecătorilor am văzut tergiversări. Dacă se dorea alegerea unor oameni corecți și cinstiți, Adunarea Generală având 5 candidați selectați de pre-vetting putea să aleagă din ei. CSM este constituit și din membrii votați de Parlament, iar noi vom face acest lucru în urma rezultatelor de la pre-vetting. Astfel, vom debloca situația”, a spus deputatul PAS, Dorian Istratii.

Adunarea Generală a Judecătorilor a avut loc la 17 martie. Forul judecătoresc nu și-a delegat membrii în Consiliul Superior al Magistraturii, ședința fiind întreruptă până la 28 aprilie.

#CSJ #judecatori #Stefan Gligor

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.