Actele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) emise de la adoptarea Legii 193 din 2019 și a Hotărârii Parlamentului 53 din 17 martie 2020, până la pronunțarea Hotărârii de astăzi a Curții Constituționale nu vor fi afectate de caracterul neconstituțional al actelor date. Cu o asemenea precizarea a venit președinta Curții Constituționale (CCM), Domnica Manole, după pronunțarea dispozitivului.

Potrivit Domnicăi Manole, Curtea a reținut că Hotărârea de numire a celor patru membri profesori titulari ai Consiliului Superior al Magistraturii a fost adoptată în baza unei legi neconstituționale.

Viciul de procedură care a stat la baza adoptării Legii contestate a reprezentat o încălcare manifestă a procedurilor de legiferare stabilite de Constituție. Necesitatea respectării condițiilor pentru votarea legilor în prima lectură rezultă în mod clar din articolele 74 alin. (1) și 102 alin. (4) din Constituție.

De asemenea, a fost încălcată o cerință esențială a procedurilor parlamentare, iar soluția Curții privind revigorarea prevederilor din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii presupune revenirea la numărul de 12 membri ai Consiliului, dintre care trei membri din rândul profesorilor titulari. Această diminuare a numărului membrilor Consiliului din rândul profesorilor titulari ar face posibilă, în mod parțial, încadrarea unora din cei patru membri profesori titulari în pozițiile vacante din componența impusă prin revigorare.

Totuși, Domnica Manole susține că nu a fost de competența Curții să decidă în privința membrilor profesori care trebuie să-și continue, eventual, activitatea în componența Consiliului. Prin urmare, principiul respectării Constituției a avut, în prezenta cauză, o pondere mai mare decât principiul inamovibilității.

Având în vedere revenirea la componența numerică anterioară a Consiliului, precum și imposibilitatea selectării celor care își vor continua, eventual, mandatul, Curtea a reținut că mandatul membrilor profesori titulari ai Consiliului, numiți prin Hotărârea contestată a Parlamentului, se întrerupe de la data pronunțării hotărârii ei, fără ca actele emise de CSM și aprobate de aceștia să aibă de suferit.

Precizăm că, CCM, a declarat astăzi drept neconstituțională prevederile prin care profesorii de drept titulari Elena Belei, Carolina Ciugureanu-Mihăiluță, Valentina Coptileț și Ion Crețu au fost numiți membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.

#acte #CSM #decizii #Domnica Manole

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.