Parlamentul European votează astăzi o rezoluție privind situația din Belarus, care va solicita o anchetă a rolului Rusiei în incidentul cu aterizarea forțată a avionului Ryanair la Minsk. Acest lucru este raportat de Evropeyskaya Pravda cu referire la proiectul de rezoluție. Totodată, textul rezoluției condamnă aterizarea forțată a unui zbor Ryanair la Minsk pe 23 mai și reținerea de către autoritățile din Belarus a jurnalistului Roman Protasevici și Sofia Sapega și consideră că acest act reprezintă o încălcare a dreptului internațional și a terorismului de stat.

Astfel, deputații vor solicita eliberarea imediată și necondiționată a lui Protasevici și Sapega, precum și a tuturor jurnaliștilor și a prizonierilor politici deținuți în Belarus.

Deputații vor exprima, de asemenea, profunde îngrijorări cu privire la implicarea Rusiei în acțiunile regimului Lukashenko, inclusiv despre sprijinul financiar și cooperare strânsă între serviciile speciale.

Decizia a fost luată în urma constatărilor Consiliului European, în care șefii de stat și de guvern ai UE au condamnat cu fermitate aterizarea forțată ilegală a zborului Ryanair la Minsk pe 23 mai.

Printre alte cerințe principale cu referire la situația din Belarus se enumeră:

– Eliberarea lui Roman Protasevici, Sofia Sapega și a tuturor celorlalți deținuți politici;
– Oprirea torturii împotriva deținuților și oferirea accesului la asistență medicală și consiliere juridică;
– Organizarea unei conferințe politice la nivel înalt privind rezolvarea crizei din Belarus;
– Investigarea incidentului cu aterizarea aeronavei Ryanair la Minsk (acest caz este numit „un act de terorism de stat fără precedent”);
– Să nu ridice interdicția de utilizare a spațiului aerian al UE de către transportatorii aerieni din Belarus până când toți deținuții politici nu vor fi eliberați;
– Introducerea de sancțiuni sectoriale împotriva regimului din Belarus, inclusiv interzicerea importului de produse petroliere, îngrășăminte cu potasiu, produse metalice, lemn și produse din lemn;

– Introducerea sancțiunilor asupra tuturor întreprinderilor de stat care ajută la menținerea regimului prin câștigurile valutare;
– Consolidarea luptei împotriva contrabandei cu țigări din Belarus, care a devenit o sursă importantă de venit pentru regimul din Belarus;
– Extinderea listei persoanelor cărora li se interzice intrarea în UE și ale căror active sunt înghețate, pentru a include pe toți cei asociați cu represiunea de stat, precum și pe cei care susțin regimul și îi oferă sprijin economic sau orice altă asistență;
– Problema expulzării din țările UE a diplomaților din Belarus care sunt angajați ai serviciilor speciale din Belarus;
– Împiedicarea Belarusului să utilizeze Interpol în scopuri politice;
– Crearea unui tribunal internațional pentru urmărirea penală a crimelor regimului belarus și Lukashenko pentru purtarea unui război împotriva cetățenilor din Belarus;

– Susținerea unui plan de sprijin economic în valoare de trei miliarde de euro pentru o viitoare Republică Belarus democratică;
– Acordarea de asistență financiară și tehnică tuturor mass-mediei independente și jurnaliștilor din Belarus;
– Acordarea de asistență societății civile din Belarus, cu un accent special asupra celor care au găsit azil în UE și își continuă lupta de acolo, asigură acestor persoane protecție personală și simplifică primirea vizelor și a regulilor de ședere;
– Oferirea sprijinului, inclusiv financiar, instituțiilor exilate, cum ar fi Universitatea Europeană de Științe Umane din Vilnius;

De menționat că, pe 4 iunie, Consiliul UE a aprobat o decizie de interzicere a transportatorilor aerieni din Belarus să zboare în spațiul aerian al UE și să utilizeze aeroporturile din țările Uniunii Europene.

#Belarus #Parlamentul European #rezolutie #UE

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.