Parlamentul European votează astăzi o rezoluție privind situația din Belarus, care va solicita o anchetă a rolului Rusiei în incidentul cu aterizarea forțată a avionului Ryanair la Minsk. Acest lucru este raportat de Evropeyskaya Pravda cu referire la proiectul de rezoluție. Totodată, textul rezoluției condamnă aterizarea forțată a unui zbor Ryanair la Minsk pe 23 mai și reținerea de către autoritățile din Belarus a jurnalistului Roman Protasevici și Sofia Sapega și consideră că acest act reprezintă o încălcare a dreptului internațional și a terorismului de stat.

Astfel, deputații vor solicita eliberarea imediată și necondiționată a lui Protasevici și Sapega, precum și a tuturor jurnaliștilor și a prizonierilor politici deținuți în Belarus.

Deputații vor exprima, de asemenea, profunde îngrijorări cu privire la implicarea Rusiei în acțiunile regimului Lukashenko, inclusiv despre sprijinul financiar și cooperare strânsă între serviciile speciale.

Decizia a fost luată în urma constatărilor Consiliului European, în care șefii de stat și de guvern ai UE au condamnat cu fermitate aterizarea forțată ilegală a zborului Ryanair la Minsk pe 23 mai.

Printre alte cerințe principale cu referire la situația din Belarus se enumeră:

– Eliberarea lui Roman Protasevici, Sofia Sapega și a tuturor celorlalți deținuți politici;
– Oprirea torturii împotriva deținuților și oferirea accesului la asistență medicală și consiliere juridică;
– Organizarea unei conferințe politice la nivel înalt privind rezolvarea crizei din Belarus;
– Investigarea incidentului cu aterizarea aeronavei Ryanair la Minsk (acest caz este numit „un act de terorism de stat fără precedent”);
– Să nu ridice interdicția de utilizare a spațiului aerian al UE de către transportatorii aerieni din Belarus până când toți deținuții politici nu vor fi eliberați;
– Introducerea de sancțiuni sectoriale împotriva regimului din Belarus, inclusiv interzicerea importului de produse petroliere, îngrășăminte cu potasiu, produse metalice, lemn și produse din lemn;

– Introducerea sancțiunilor asupra tuturor întreprinderilor de stat care ajută la menținerea regimului prin câștigurile valutare;
– Consolidarea luptei împotriva contrabandei cu țigări din Belarus, care a devenit o sursă importantă de venit pentru regimul din Belarus;
– Extinderea listei persoanelor cărora li se interzice intrarea în UE și ale căror active sunt înghețate, pentru a include pe toți cei asociați cu represiunea de stat, precum și pe cei care susțin regimul și îi oferă sprijin economic sau orice altă asistență;
– Problema expulzării din țările UE a diplomaților din Belarus care sunt angajați ai serviciilor speciale din Belarus;
– Împiedicarea Belarusului să utilizeze Interpol în scopuri politice;
– Crearea unui tribunal internațional pentru urmărirea penală a crimelor regimului belarus și Lukashenko pentru purtarea unui război împotriva cetățenilor din Belarus;

– Susținerea unui plan de sprijin economic în valoare de trei miliarde de euro pentru o viitoare Republică Belarus democratică;
– Acordarea de asistență financiară și tehnică tuturor mass-mediei independente și jurnaliștilor din Belarus;
– Acordarea de asistență societății civile din Belarus, cu un accent special asupra celor care au găsit azil în UE și își continuă lupta de acolo, asigură acestor persoane protecție personală și simplifică primirea vizelor și a regulilor de ședere;
– Oferirea sprijinului, inclusiv financiar, instituțiilor exilate, cum ar fi Universitatea Europeană de Științe Umane din Vilnius;

De menționat că, pe 4 iunie, Consiliul UE a aprobat o decizie de interzicere a transportatorilor aerieni din Belarus să zboare în spațiul aerian al UE și să utilizeze aeroporturile din țările Uniunii Europene.

#Belarus #Parlamentul European #rezolutie #UE

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.