Magistrații Curții de Apel Chișinău se vor pronunța mâine asupra contestațiilor depuse de câțiva concurenți electorali care au atacat în instanță decizia CEC din 5 iunie cu privire la deschiderea secțiilor de votare în diasporă.

Ședința va continua mâine, cu începere de la ora 9:00. Astfel, urmează să fie examinată și cererea de recuzare a completului de judecători, depusă de către platforma Demnitate și Adevăr.

Decizia a fost luată cu puțin timp în urmă.

Amintim că, în data de 8 iunie, Comisia Electorală Centrală s-a răzgândit și și-a modificat propria decizie aprobată sâmbătă. Mai exact este vorba despre hotărârea care prevede modificarea anexei la hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 4966 din 5 iunie 2021 „Cu privire la constituirea secțiilor de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021”.

Astfel, în urma ședinței s-a decis deschiderea a 146 de secții de votare în străinătate, ci nu 139 așa cum s-a anunțat anterior.

Pro au votat 8 membri CEC, iar unul a fost împotrivă.

A fost suplinit numărul secțiilor de votare pentru Republica Federală Germană și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord cu câte trei unități. Totodată, au fost adăugate două secții de votare în Republica Franceză și o secție de votare în Republica Italiană, localitatea Rimini.

De asemenea a fost exclusă secția de votare pentru or. Oradea (România) și o secție pentru or. Atena (Republica Elenă).

Decizia CEC a nemulțumit mai mulți concurenți electorali care au atacat-o în instanța de judecată. Demersuri la Curtea de Apel Chișinău au depus PAS, PUN, AUR, Partidul „Democrația Acasă”, Platforma „DA” și Blocul electoral „RENATO USATÎI”.

#CEC #Curtea de Apel Chișinău #decizie #diasporă #secții de votare

Republica Moldova și Ucraina nu au ajuns la un acord privind cantitatea de apă care urmează să fie deversată din lacul de acumulare Novodnistrovsk către Republica Moldova. Partea moldovenească avertizează că o reducere bruscă a debitului, care în prezent este de 60 m³/s, ar putea afecta situația hidrologică în aval.

În cadrul ședinței Comisiei Nistrene, partea ucraineană a propus inițial ca în Republica Moldova să fie deversat doar volumul de apă care intră în lac, în medie aproximativ 22 m³/s. După discuții, Ucraina a acceptat majorarea debitului, însă nivelul propus nu a fost considerat suficient pentru a ajunge la un acord.

În aceste condiții, partea moldovenească a cerut amânarea ședinței și reluarea discuțiilor în următoarele zile.

Problema debitului Nistrului apare pe fondul secetei severe și al scăderii rezervelor de apă din bazin, iar Republica Moldova a instituit stare de alertă hidrologică la 28 iulie. De la începutul crizei, debitul de apă deversat din lacul Novodnistrovsk a fost redus de trei ori. La 31 iulie, acesta a scăzut de la 100 la 85 m³/s, pe 11 august a fost redus la 75 m³/s, iar la începutul lunii septembrie a ajuns la nivelul actual de 60 m³/s.