UPDATE 12:48: Cererile de recuzare depuse de PAS și Platforma „DA” au fost respinse de judecători.

UPDATE 12:30: Magistrații au plecat în deliberări.

Curtea de Apel Chișinău examinează astăzi contestațiile depuse de mai mulți concurenți electorali cu privire la modificarea deciziei din 5 iunie a Comisiei Electorale Centrale privind deschiderea secțiilor de votare în diasporă la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie.

La începutul ședinței, Platforma „DA” a depus o cerere de recuzarea a doi judecători. Este vorba de Ion Muruianu și Ecaterina Palanciuc.

O solicitare similară a cerut și PAS, însă doar în privința unui singur judecător. Este vorba despre Ecaterina Palanciuc.

Amintim că, în urma deciziei CEC, contestații în instanță au fost depuse de PAS, Blocul electoral „RENATO USATÎI”, Platforma „DA”, AUR și PUN.

Amintim că, în data de 8 iunie, Comisia Electorală Centrală s-a răzgândit și și-a modificat propria decizie aprobată sâmbătă. Mai exact este vorba despre hotărârea care prevede modificarea anexei la hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 4966 din 5 iunie 2021 „Cu privire la constituirea secțiilor de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021”.

Astfel, în urma ședinței de astăzi s-a decis deschiderea a 146 de secții de votare în străinătate, ci nu 139 așa cum s-a anunțat anterior.

Pro au votat 8 membri CEC, iar unul a fost împotrivă.

A fost suplinit numărul secțiilor de votare pentru Republica Federală Germană și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord cu câte trei unități. Totodată, au fost adăugate două secții de votare în Republica Franceză și o secție de votare în Republica Italiană, localitatea Rimini.

De asemenea a fost exclusă secția de votare pentru or. Oradea (România) și o secție pentru or. Atena (Republica Elenă).

#alegeri parlamentare #contestatii #Curtea de Apel Chișinău #decizie #magistrati #partide

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.